Creditele nu sunt acordate angajaţilor Microsoft, ţinta fiind profesorii care îi învaţă carte pe angajaţii companiei sau cei care lucrează în spitale şi au grijă de angajaţii Microsoft.

Preţurile apartamentelor în Seattle, unde este sediul Microsoft şi Amazon, au explodat, ceea ce a făcut ca anumite categorii profesionale să nu mai aibă acces la locuinţe aflate în centrul oraşului.

Brad Smith spunea că prin acest proiect categoriile profesionale vizate de Microsoft nu vor pierde zilnic patru ore pentru a veni la muncă şi a se întoarce acasă. La salariile lor, aceste categorii profesionale nu-şi pot permite să stea în centru.

În oraşele unde îşi au sediul marile companii de IT şi unde angajaţii sunt plătiţi cu mult peste salariul mediu, asta dacă nu au ajuns chiar milionari, piaţa de real estate a crescut foarte mult, fiind aproape imposibil pentru alte categorii profesionale să se apropie de locuinţe în centrul oraşului.

Microsoft a realizat că una dintre problemele cu care se confruntă ţine de faptul că profesorii care îi învaţă pe angajaţii lor în şcolile primare şi preuniversitare nu au nicio şansă pe piaţa de real estate, ceea ce îi va determina să nu-şi mai dea silinţa cu elevii.

Foarte puţine companii, odată ce au ajuns în top, se gândesc la forţa de muncă. De obicei toată lumea critică sistemul de educaţie, aşteptând ca statul să le livreze oameni, exact ca un produs de care ei au nevoie.

La rândul lor, aceşti oameni trebuie să fie pregătiţi de cineva. Iar dacă aceşti cineva nu au venituri suficiente, nu vor fi profesori buni pentru viitorii lor angajaţi. Iar toată lumea pierde. Confruntate cu o lipsă acută de forţă de muncă, companiile din România au început să investească în proiecte rezidenţiale ca să convingă oameni să lucreze pentru ele. Dacă eşti din altă parte, primul lucru la care te gândeşti când vii într-un oraş nou este unde vei sta. Şi dacă salariile din piaţă sunt suficiente, astfel încât să poţi să plăteşti o chirie. Şi, de ce nu, chiar să iei un credit şi să plăteşti rate.

Companiile vor fi nevoite să se uite şi dincolo de propriii angajaţi, către piaţa de învăţământ şi către piaţa de sănătate. Ca să ai salariaţi care să fie şi buni, ai nevoie de profesori. Şi în primul rând nu profesori de facultate, ci profesori de şcoală primară şi liceu.

În România, aici este marea problemă. Profesorii de la şcolile primare şi de la licee nu câştigă suficient astfel încât să stea la masă cu un elev. Sunt foarte multe cazuri în care salariile de intrare într-o companie sunt mai mari decât salariile profesorilor. Iar acest lucru a născut mari frustrări. Plus că o companie are pretenţia ca viitorul angajat să fie bine pregătit.

Acest lucru se va schimba, iar Microsoft doar a deschis piaţa. Vom vedea din ce în ce mai multe companii mari care îşi vor crea propriul program Prima casă, în încercarea de a avea angajaţi bine pregătiţi, bine hrăniţi şi sănătoşi.

Dacă n-are cine să ofere aceste lucruri, companiile vor avea mari probleme. De fapt, le au deja.

Toată Europa Occidentală ţipă după forţă de muncă şi constată că generaţiile sunt tot mai slab pregătite. Când un programator are 100.000 de dolari pe an, un profesor 30.000 de dolari pe an, iar profesorul face naveta ca să ajungă la şcoală, sistemul începe să crape.

În România, un programator are 1.500 de euro pe lună, iar un profesor de şcoală generală sau de liceu nu cred că este plătit cu mai mult de 500 de euro. Profesorii de la facultate pot obţine aceste venituri.

Proiectul Prima casă din România a oprit scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară şi a dat posibilitatea foarte multor tineri să acceseze un credit la un cost pe care şi-l puteau permite. Programul a funcţionat.

Când statul va stopa acest program Prima casă, marile companii vor ajunge să-şi creeze propriul program fie pentru a-şi susţine salariaţii, fie pentru a susţine profesorii.