♦ Georgi Markov, Euroins: Doar în Marea Britanie, din cate ştiu eu, nu există o daună medie de referinţă în care se rezolvă decontarea directă materială ♦ Cristian Roşu, ASF: Nu am folosit această dauna medie pentru că este mai mult decât evident că nu am vrut să introducem elemente noi care să aducă disfuncţii între asigurători.

În orice altă ţară din Uniunea Euro­pea­nă şi în Rusia există un preţ al dau­ne­lor medii pentru daunele materiale în care se soluţionează prejudiciile, dar în Ro­mânia, această soluţie nu a fost aleasă, a spus Georgi Markov, director general adjunct al Euroins Group, în cadrul unei con­ferinţe de profil.

„În Italia, circa 80% din firmele de asigurare care se ocupă cu RCA au schimbat sistemele core de IT pentru că de­con­tarea di­rec­tă în­seam­nă un mod com­plet dife­rit de soluţio­na­re a dau­nelor. În orice altă ţară din Uniunea Europeană şi în Rusia există un preţ al dau­nelor medii pentru daunele mate­ria­le în care se soluţionează prejudiciile şi între­barea mea este de ce un astfel de mod, cu un preţ mediu pentru daunele materiale, nu a fost ales şi în România“, a spus Georgi Markov.

El a mai explicat că doar în Marea Bri­tanie nu există un preţ al daunei medii de referinţă în care se rezolvă de­con­tarea directă materială, iar acolo nu func­ţionează prea bine decontarea directă.

„În Grecia de exemplu, dauna medie este la un nivel de 850 euro, în Franţa este 1.200 de euro şi în România variază foarte mult nivelul de la o companie de asigurare la alta timpul în care se rezolvă o daună de regres“, a mai spus Georgi Markov.

Ca răspuns la soluţia de a introduce un preţ mediu pentru daunele mate­riale, Cristian Roşu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), susţine că situaţia României nu se compară cu cea a Greciei.

„Am tot auzit în ultima vreme din partea Euroins despre decontarea din Grecia. Întrebarea mea retorică este dacă cele 9 milioane de maşini din Româ­nia se potrivesc ca mod de circulaţie cu si­tua­ţia din Grecia? Oare cei 850 de euro sunt decontabili. În baza decontarii direc­te la valori prestabilite nu se mai ana­li­zează dosarul de această valoare. Orice su­mă mai mică se plăteşte la valoarea me­die decontabilă. Dacă am o daună de 100 de euro, tot 850 de euro plătesc pen­tru a rămâne în aceeaşi temă. Oare sun­tem în această situaţie în România?“, susţine Cristian Roşu.

El mai explicat că dauna medie nu a fost folosită pentru a nu introduce elemente noi de disfuncţii între asigurători, iar scopul nu este de a ajunge la valori suplimentare de daune, care la nivelul asigurătorului se traduc în rezerve.

„Nu am folosit această daună medie pentru că este mai mult decât evident că nu am vrut să introducem elemente noi de disfuncţii între asigurători. Nu trebuie să ne ducem de la valori mici pentru a crea suplimente de daune, care la nivelul asigurătorilor se traduc în rezerve. Pe o valoare medie se pot mări rezerve care se duc la adaosuri de capital, pe care unii dintre jucătorii din piaţă s-ar putea să nu le acopere pentru a se încadra în prevederile directivei Solvency II. Nu este chiar indiferent modul în care operăm. Să facem comparaţii între elemente necomparative este dăunator“, a mai explicat Cristian Roşu.

Proiectul prin care decontarea directă va deveni obligatorie la achiziţionarea unei poliţe RCA se află momentan la Ministerul Finanţelor, urmând să ia forma unei ordonanţe de urgenţă pentru a fi implementată cât mai repede.

Decontarea directă este momentan opţională, iar în momentul în care va deveni obligatorie şoferii vor putea să îşi aleagă asigurătorul în funcţie de mai multe criterii, nu doar în funcţie de preţul poliţei RCA.

Astfel, în momentul în care se produce un accident auto, şoferul se prezintă cu poliţa de asigurare la asigurătorul său, iar acesta instrumentează dosarul de daună până în momentul lichidării. După lichidarea daunei, el are un dosar complet care va fi însoţit de o cerere de despăgubire, care are în spate tot dosarul evenimentului asigurat, şi se va transmite asigurătorului persoanei care a produs accidentul.

În 10 zile de la primirea cererii de despăgubire, asigurătorul persoanei vinovate este obligat să plătească despăgubirea în cuantum egal cu suma plătită. Dacă în 10 zile nu s-a respectat această plată, asigurătorul persoanei păgubite este drept să execute această scrisoare de rambursare, aceasta fiind cu titlu executoriu.

Euroins România a încheiat primele nouă luni din 2020 cu un volum al primelor brute subscrise de 943 mil. lei, cu 5,6% mai mult faţă de perioada similară a anului 2019. Compania se afla pe poziţia a doua în clasamentul celor mai mari jucători RCA din piaţă.

Recent, Euroins România a fost sancţionată de către ASF pentru plata cu întârziere a despăgubirilor aferente dosarelor de daună RCA cu o amendă în valoare de 450.000 de lei. Compania a mai fost sancţionată la finalul lunii septembrie 2020 cu 2,1 mil. lei pentru calculul rezervelor tehnice, înregistrarea eronată a unor operaţiuni de recunoaştere a comisioanelor din reasigurare, iar sancţiunea a vizat şi retragerea aprobărilor acordate de către ASF directorilor executivi ai societăţii. Astfel, Mihnea Tobescu, directorul general al Euroins România, şi Milena Guentcheva, director executiv, au fost suspendaţi din funcţii pe o perioadă nedeterminată.

De asemenea, în luna februarie a anului 2020, compania a mai fost sancţionată de către ASF cu 500.000 de lei pentru întârzierea plăţilor despăgubirilor şi tot în luna februarie, asigurătorul a mai fost amendat cu 100.000 de lei.