Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a operaţionalizat de luni un registru electronic în care băncile vor transmite zilnic informaţii legate de conturile bancare şi plăţile populaţiei şi firmelor. Actul normativ (OUG 111/2020) transpune în legislaţia românească o directivă europeană.

ANAF a avut acces până acum la cerere la aceste date, noutatea este însă, explică consultanţii fiscali, că datele vor fi transmise de acum zilnic de către bănci şi vor conţine informaţii precum titularul de cont, beneficiarul real, persoana cu drept de semnătură sau concesionarul casetei de valori.

„Informaţiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informaţii privind beneficiarii reali ai conturilor şi beneficiarii împuterniciţi pe cont. Aceste informaţii nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informaţiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanţă fiscală.

Legea are scopul de a preveni infracţiunile fiscale, precum spălarea banilor sau evaziunea fiscală. De asemenea, registrul central electronic pentru conturi bancare şi conturi de plăţi identificate prin IBAN pune la dispoziţie informaţii pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea infracţiunilor de spălare de bani sau finanţarea terorismului, arată reprezentanţii ANAF.

Adrian Benţa, consultant fiscal, este de părere că noua lege nu schimbă nimic în relaţia dintre clienţi şi bănci, iar băncile aveau până acum obligaţia să raporteze tranzacţiile suspecte: „Din punctul meu de vedere nu există nicio schimbare în relaţia bancă-client. Şi până la această lege tranzacţiile suspecte erau supuse raportării. Legislaţia împotriva spălării banilor este încă din 2002, ea a fost supusă revizuirii în mai multe rânduri“.

Actul normativ care a intrat în vigoare luni este de fapt transpunerea unei directive europene în legislaţia naţională. Emilian Duca este de părere că informaţiile vor fi utile din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei.

„Această legislaţie este determinată şi impusă de o directivă europeană. Din punctul de vedere al luptei împotriva corupţiei, fără îndoială că aceste informaţii sunt utile şi aş zice că sunt utile în mod special pentru analiză de risc atunci când se determină zonele cu potenţial de evaziune fiscală şi fraudă fiscală.“

România are la nivel european una dintre cele mai mici ponderi ale colectării de taxe şi impozite în PIB. Media europeană este undeva la peste 40%, în vreme ce România colectează 26% din PIB taxe şi impozite. De asemenea, Gap-ul de TVA (diferenţa între cât îşi propune statul să încaseze din TVA şi cât încasează efectiv) este cel mai mare din Uniunea Europeană – 35%.

Bugetul de stat este strâmtorat puternic de criza Covid-19, dar şi de cheltuielile rigide ale statului – salariile bugetarilor şi pensiile. Guvernul caută soluţii pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat în 2021 şi pentru a reduce deficitul bugetar, care a sărit de 9% din PIB în 2020 şi în 2020 este prognozat la peste 7% din PIB.

Analiştii economici şi consultanţii fiscali sunt de părere că cea mai sănătoasă modalitate de a aduna mai mulţi bani la bugetul de stat este o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor în România. Emilian Duca este de părere că registrul electronic operaţionalizat luni poate avea un efect pentru bugetul de stat prin acţiunea ANAF, iar legea doar creează cadrul şi instrumentul.

„Efectul la bugetul de stat este generat de acţiunile pe care le realizează ANAF. Legislaţia creează doar cadrul şi instrumentul. În ultimă instanţă contează voinţă au­to­rităţilor.”