♦ Ieri a adus o schimbare faţă de ziua de luni în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale ♦ Exporturile au ieşit din ecuaţie, tot ce a intrat din surse externe în sistemul de gaze a rămas în ţară pentru consumul care a bifat o creştere de circa 14% faţă de ziua anterioară.

În cursul zilei de ieri, la ora 14:00, România nu mai trimitea nicio moleculă de gaze la export, pe direcţia Ungaria, situaţie diferită faţă de ziua de 8 ianua­rie, când exporturile au fost de circa 2,2 milioane de metri cubi. Astfel, datele de pe site-ul Transgaz arată că în jurul orei 14:00 producţia internă de gaze era de 23,9 milioane de metri cubi, din de­po­­zite se extrăgeau 27,6 milioane de me­tri cubi, iar importurile erau de 3,8 mi­li­oane de metri cubi, absolut toate aceste can­tităţi fiind folosite intern. Spre compa­raţie, faţă de 8 ianuarie, cererea internă a crescut ieri cu 14%.

„Cantităţile se mişcă în funcţie de unde găsesc cel mai bun preţ. Probabil, ieri cum­părătorii de aici au oferit un preţ mai bun şi astfel se explică lipsa cantităţilor la export“, spun oameni activi în zona de gestionare a infrastructurii de gaze. Ieri, gradul de umplere a depozitelor subterane de gaze era de circa 81%, arată datele de pe platfoma Gas In­frastructure Europe. De la începutul acestei săptămâni, tempe­ratu­rile pe plan local au scăzut simţitor, lucru care s-a văzut în evo­luţia consumului de gaze şi de energie.

Au­torităţile au dat însă asigurări că şi în cazul unor perioade de frig prelungite Româ­nia va putea trece cu bine iarna utilizând re­sur­sele interne de gaze şi cantităţile înma­ga­zinate.

Pe partea de energie electrică, România a fost din nou exportator în regiune pe fondul unei producţii eoliene bune. Astfel, ieri, în jurul prânzului consumului de energie era la 7.965 MW, în timp ce producţia de energie era de 8.673 MW, astfel că 720 MW de energie se duceau la export. În jurul orei 15, eolienele din Dobrogea asigurau peste 26% din producţia de energie locală, fiind cea mai mare forţă din sistemul local de producţie. Hidroelectrica pompa 24% din energie, iar centralele pe gaze aveau o pondere de circa 22%. Energia solară nu reprezenta decât 1,7% din producţia naţională de energie, deşi ca şi capacitate România are peste 1.400 MW în proiecte de energie solară.