♦ Veniturile nefiscale ar ajunge în 2024 la o pondere de 10% din totalul veniturilor statului, dacă se continuă ritmul de la şapte luni din an ♦ În afară de taxe, contribuţii şi venituri din fonduri UE, guvernul are resursa, puţin observată în analize, a veniturilor nefiscale: amenzi, penalităţi, prestări de servicii, vânzări de bunuri sau profiturile obţinute de companiile de stat, de regiile autonome sau de BNR ♦ Toate acestea vor însuma peste 50 mld. lei la final de 2024, dacă ritmul de încasare de la şapte luni din an este păstrat.

54 mld. lei (peste 10 mld. euro) adică 10% din veni­tu­rile to­tale ale guver­nului Marcel Cio­lacu ar urma să fie încasările nefiscale ale statului în 2024. Veniturile nefiscale sunt încasările din profitul companiilor de stat şi al regiilor autonome sau al BNR, din închirieri sau vânzări de bunuri şi servicii, etc. La acestea se adaugă amenzile.

„Aceste venituri nefiscale provin în cea mai mare parte din profiturile societăţilor de stat. Problema este că majoritatea companiilor, în loc să aducă astfel de venituri, au pierderi. Top 10 datornici la buget sunt 7 sau 8 firme de stat sau foste privatizate şi nenorocite.  Cu o mână se ia şi cu cealaltă se dă. Pe net, s-ar putea să nu avem nişte câştiguri semnificative”, comentează cifrele Emilian Duca, consultant fiscal. Din dividendele companiilor la care statul este în acţionariat şi au profit, ANAF a colectat anul trecut 7,7 mld. lei iar Finanţele au bugetat în 2024, din această sursă, 7,5 mld. lei. Aceasta este cea mai importantă resursă din veniturile nefiscale, obţinută de la companii precum Nu­clear­electrica, Romgaz, Hidroelectrica sau Petrom, unde guvernul are diferite participaţii. Ponderea acestor venituri a crescut mult mai mult în 2022, odată cu criza energetică, pentru că producătorii de energie, deţinuţi în proporţie de 80% de statul român, au încasat preţurile record la energie.

„Statul a fost principalul câşti­gător al crizei energetice”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari. Pe de altă parte, nevoia de investiţii a companiilor de stat, dacă profitul merge la buget sub formă de dividende, rămâne descoperită. Astfel, companiile se împrumută pentru investiţii şi, aşa cum remarcă Codirlaşu, este practic şi un artificiu pentru mascarea datoriei publice.

Guvernul mai are încasări şi din dobânzi şi din profiturile Băncii Naţionale a României. Din dobânzi sunt venituri în urma depozitelor Trezoreriei de Stat la diferite entităţi, inclusiv la BNR, explică Codirlaşu. De asemenea, adaugă el, 80% din profitul BNR din dobânzi se virează la bugetul de stat: „80% din profitul BNR merge la buget. Este o resursă consistentă”. Din dobânzi, guvernul se aşteaptă să încaseze 6,1 mld. lei în 2024, iar din profitul BNR 1,6 mld. lei.

Din amenzi, statul şi-a bugetat venituri de 1,4 mld. lei în 2024, o creştere de 10% faţă de anul trecut. Sunt solide veniturile din amenzi, penalităţi şi confiscări însă, remarcă Emilian Duca, amenzile ar trebui să fie un instrument de conformare, nicidecum o resursă bugetară.

„Problema amenzilor este delicată. Ideea de fond a existenţei amenzilor e de a promova un comportament co­rect şi nu de a fi venit la bugetul de stat.”

Guvernul mai are venituri din vânzări de bunuri şi prestări de servicii bugetate la 2,8 mld. lei în 2024. De asemenea, din închirieri, guvernul se aşteaptă la venituri de 3,5 mld. lei în 2024.

Statul mai face bani din profitul regiilor, cum este Romsilva sau RAPPS, administraţia patrimoniului de stat, din servicii consulare facturate sub formă de taxe sau vânzarea de certificate verzi pentru companiile care poluează.

Pe lângă aceste categorii mari, mai vin o serie de categorii mai mici de venituri nefiscale, dar care, adunate, înseamnă venituri de 20-30 mld. lei la buget în 2024: recuperări de ajutor de stat, taxe eliberări permise, autorizaţii, recuperări de cheltuieli de judecată, organizări de cursuri de calificare  sau conversie profesională etc.

Care sunt veniturile nefiscale ale statului

► Vărsăminte ale regiilor autonome şi ale companiilor de stat

► Chirii din patrimoniul de stat

► Venituri din exploatarea păşunilor, pădurilor etc.

► Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului

► Vânzări de bunuri şi servicii

► Analize şi servicii efectuate de laboratoare

► Venituri din taxe administrative, eliberări permise, certificate etc.

► Amenzi

► Penalităţi

► Confiscări

► Venituri din vânzări de bunuri, privatizări etc.

► Încasări de împrumuturi acordate

Sursa: Ministerul Finanţelor