♦ Investiţia Clariant a fost de 140 mil. euro în România, dintre care 40 mil. euro au venit din fonduri europene ♦ În aprilie 2018 Clariant a cumpărat terenul din Podari, iar în iunie 2022 a început producţia ♦ La doar un an şi jumătate de la începutul producţiei efective, elveţienii decid, surprinzător, să închidă fabrica din România ♦ Este o decizie fără precedent în industria producătoare românească ♦ În total, 120 de angajaţi vor fi afectaţi de măsura închiderii fabricii ♦ Ce ipoteze sunt pe masă?

Elveţienii de la Clariant închid fabrica de la Podari, Dolj unde pro­duceau bioetanol, un com­bustibil folosit în industria auto.

Aceasta a fost ştirea care a produs o undă de şoc în industria producătoare românească, fiind vorba de o fabrică nouă, deschisă în iunie 2022, cu doar un an şi jumătate înainte ca acţionarii să decidă brusc închiderea. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât nimeni din piaţa locală sau din rândul autorităţilor din zonă nu ştia că fabrica are probleme.

De-a lungul timpului scurt de funcţionare a unităţii de producţie din sudul României, au existat mai multe indicii care arătau că lucrurile nu au direcţia dorită de investitorii elveţieni. Cel mai important a fost chiar acum un an, la mijlocul lunii decembrie 2022, când grupul elveţian Clariant îşi informa acţionarii că va face o depreciere de 240 de milioane de euro, în contul fabricii din Podari, România.

Operaţiunea avea loc la doar jumătate de an de la punerea în funcţiune a unităţii care încerca să ducă la scară comercială o tehnologie revoluţionară, fără emisii de CO2, denumită sunliquid.

Apoi, reprezentanţii companiei în România vorbeau despre problemele de aprovizionare sau de resursa umană greu de instruit.

„Din punctul de vedere al paielor, producţia nu scade la fel de mult ca producţia recoltei. Din acest punct de vedere, am văzut că producţia nu a scăzut pe partea de paie. Ne uităm la diferite scenarii să ne asigurăm că avem suficientă materie primă şi pentru scenariile de secetă“, spunea Dragoă Gavriluţă în mai 2022, la emisiunea ZF Live, chiar înainte de a porni fabrica. Gavriluţă s-a ocupat de implementarea proiectului Clariant în România, fiind country manager.

Şi lipsa resursei umane a fost o provocare pentru companie, aceasta fiind de altfel şi cea mai recentă declaraţie a unui repezentant Clariant pentru ZF, care datează din iunie 2023.

„Resursa umană este fluidă, însă nu mai este vorba despre a atrage resursă umană, ci despre a o reţine. Industria în care activăm este o industrie nouă, era clar că nu vom găsi oameni care să cunoască această industrie. Astfel, am pus accent pe formarea efectivă a oamenilor. În momentul în care se investeşte într-un om, acesta tinde să şi rămână. Ideea este să ştii să tratezi un candidat în acelaşi mod în care un CEO priveşte un investitor“, a spus Raluca Elena Cercelaru, director resurse umane al Clariant, în timpul conferinţei ZF Reindustrializarea României din iunie 2023.

Cum funcţiona procesul de producţie?

Clariant are o fabrică de bioethanol în Germania, lângă München, însă de o dimensiune mult mai redusă faţă de cea creată în România – 1.000 de tone de etanol, faţă de 50.000 de tone capacitatea din România. Practic, în Germania există „macheta“ fabricii, replicată la o scală mult mai mare în România.

Tehnologia creată de Clariant se baza pe paiele de pe terenurile agricole din jurul Craiovei. Aria de pe care Clariant şi-a propus să adune paie este de 100 de kilometri în jurul comunei Podari, cu posibilitatea de extindere în cazul unui an dificil din perspectiva secetei.

Clariant a folosit în România tehnologia de generaţia a doua pentru a produce bioetanol, adică materia primă vine din reziduuri agricole, paie şi coceni de porumb. În cazul tehnologiei din prima generaţie, folosită de companie în Statele Unite ale Americii, de exemplu, materia primă este porumbul sau grâul.

Paiele sunt tăiate mărunt într-o moară de pe platforma Clariant. Sunt expuse la un tratament termic, după care trec printr-un proces de hidroliză enzimatică şi celuloza este transformată într-o soluţie zaharoasă. Urmează apoi fermentarea, se scoate partea solidă şi printr-un proces de distilare se obţine alcoolul pur sau etanolul celulozic. Combustibilul obţinut din paie se amestecă mai apoi în continuare cu benzina în diferite proporţii între 15% şi 20%. „Tehnologia este a noastră, Clariant este o companie multinaţională, este unul dintre liderii produselor chimice de specialitate, avem circa 13.000 de angajaţi. Proiectul de la Podari este unul dintre cele mai importante din cadrul companiei“, spunea Dragoş Gavriluţă în mai 2022, la emisiunea ZF Live.

Ce spune Clariant?

Reprezentanţii Clariant spun că au închis fabrica de bioetanol din Podari după ce nu a atins randamentele vizate ale grupului şi mergea pe pierderi. Întreaga construcţie de la Podari va fi vândută către un alt jucător industrial sau va fi dezmem­brată, potrivit răspunsului transmis la solici­tarea ZF de către reprezentanţii Clariant.

„În conformitate cu practica obişnui­tă la închiderea unei fabrici de producţie, se evaluează diferite opţiuni, inclusiv vânzarea activelor sau demontarea. Fabrica va fi închisă permanent şi vom evalua opţiunile pentru vânzarea sau posibila dezmembrare a activelor“, potrivit Clariant.

Fabrica de la Podari a fost proiectată pentru a transforma 250.000 de tone de paie în etanol celulozic, un produs utilizat pentru fabricarea detergenţilor de rufe, a agenţilor de curăţare şi a produselor utilizate în in­dustrie şi în îngrijirea personală şi a lo­cuinţei. Totuşi, rezultatele proiectului in­dus­trial nu s-au ridicat la aşteptările grupului.

Cum arată fabrica recent închisă, care se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare, în sudul României, la câţiva kilometri de Craiova, cu 22 de unităţi de procesare, 40 km de ţevi şi 350 km de cabluri -  echivalentul distanţei dintre Bucureşti şi Craiova.

„Decizia închiderii este rezultatul unei evaluări strategice a fabricii sunliquid®. Clariant a achiziţionat tehnologia sunliquid® în 2011 şi, după ce a testat cu succes tehnologia în unitatea de producţie precomercială din Straubing, a decis să investească în continuarea extinderii acesteia prin înfiinţarea unei fabrici proprii, prima de acest tip la scară comer­cială. Fabrica a devenit operaţională în al doilea trimestru al anului 2022, însă, în cele din urmă, a devenit clar că nu a atins randa­mentele vizate de Clariant, precum şi alţi parametri operaţionali la scară industri­ală. Astfel, Clariant a început evaluarea stra­tegică în iulie 2023, iar în prezent a ajuns la concluzia că, având în vedere pierderile continue, şi rezultatele economice ale fabricii din Podari, o continuare a creşterii nu este justificată, întrucât ar presupune chel­tuieli de capital suplimentare, semnifi­ca­tive“, au mai adăugat reprezentanţii Clariant.

În total, 120 de angajaţi vor fi afectaţi de măsura închiderii fabricii.

„Am primit în total o finanţare de peste 40 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construcţia fabricii sunliquid®. Finanţarea a provenit din cel de-al şaptelea program-cadru al UE pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţie, precum şi din întreprinderea pentru industrii bazate pe biomasă din cadrul programului de cercetare şi inovare Orizont 2020 al UE. Cele două proiecte care au fost finanţate, au fost deja finalizate în 2022 şi la mijlocul anului 2023“, au completat reprezentanţii Clariant România.

Ipoteză în cazul deciziei şoc de închiderea fabricii Clariant

Revoluţia industrială lansată de tranziţia energetică, încă un eşec major după reactoarele mici modulare. La numai 6 luni de la punerea în funcţiune a fabricii de 140 mil. euro de la Podari, Clariant făcea o depreciere de 240 mil. euro pentru unitate. Cum ajunge o tehnică revoluţionară un morman de „fiare vechi”?

La mijlocul lunii decembrie, 2022, grupul elveţian Clariant îşi informa acţionarii că va face o depreciere de 225 de milioane de CHF, echivalentul a circa 240 de milioane de euro, în contul fabricii de 140 de milioane de euro din Podari, România. Operaţiunea avea loc la numai jumătate de an de la punerea în funcţiune a unităţii care încerca să ducă la scară comercială o tehnologie revoluţionară, fără emisii de CO2, denumită sunliquid. Azi, elveţienii au anunţat că închid fabrica. Acesta este al doilea eşec major legat de revoluţia industrială generată de tranziţia energetică, după ce recent americanii de la NuScale au anunţat că renunţă la cel mai avansat proiect de SMR aflat în dezvoltare în SUA din cauza costurilor foarte mari. „Clariant confirmă valoarea unică a tehnologiei sunliquid şi va continua comercializarea acesteia. Clariant intenţionează să adreseze provocările de natură comercială prin ajustarea proceselor cu ţinta de a atinge viabilitatea comercială cu această nouă tehnologie”, se arată în comunicatul din decembrie, 2022. În fabrica de la Podari intenţia Clariant era de a transforma reziduurile Agricole în soluţii care putea fi amestecate cu carburanţii, dar care ar fi putut şi folosite pentru combustibil de aviaţie sustenabil sau pentru produse chimice bazate pe surse bio. „Industrializarea noii noastre tehnologii rămâne provocatoare şi justifică astfel deperecierea pe care am operat-o în contabilitate. Cu toate acestea, vom depune toate eforturile pentru a atinge viabilitatea comercială cu această tehnologie”, spunea în comunicat Conrad Keijzer, CEO Clariant. La momentul lansării fabricii, Clariant anunţa că are un contract pe mai mulţi ani cu Shell. Roxana Petrescu

Calendarul activităţii Clariant în România:

► aprilie 2018: achiziţia terenului

► octombrie 2019: începutul construcţiei­

► octombrie 2021: finalizarea construcţiei propriu-zise

► iunie 2022: începe producţia

► decembrie 2022: grupul elveţian Clariant a făcut o depreciere de de circa 240 de milioane de euro, în contul fabricii din Podari

► decembrie 2023: anunţul de închidere a fabricii din Podari

Primele reacţii după anunţul privind închiderea fabricii:

►Catalin Rosca, viceprimar al comunei Podari:

„Acum cinci minute am văzut şi eu ştirea (în jurul orei 15 - n.red.). Circa 107 oameni lucrează la fabrică, dar nu toţi sunt din Podari, mai sunt şi din împrejurimi. Taxele pe clădiri tot trebuie să le plătească. Nu am auzit să fi fost probleme cu fabrica. Probabil că n-au livrat la capacitatea dorită, din câte am înţeles eu. Era o fabrică nouă, în teste. Trebuie să comunicăm, domnul primar se va ocupa, dar vom lua legatură cu ei pentru a vedea ce nu a funcţionat”.

►Mirabela Miron, consultant fonduri europene, firma Avisso:

„Banii europeni trebuie daţi înapoi obligatoriu. Dacă s-a inchis proiectul în 2022, perioada de sustenabilitate începe din ianuarie 2023 şi ar mai fi trebuit să menţină fabrica deschisă încă trei ani plini calendaristici, adică până la finalul lui 2025. Tot ce au luat din fonduri trebuie dat înapoi. Cu toate aceste modificari fiscale, ping pong cu fondurile europene, regulile sunt schimbate în timpul jocului, nu prevăd un viitor prea bun pentru mediul economic”.

►Clariant România:

Clariant a început evaluarea strategică în iulie 2023, iar în prezent a ajuns la concluzia că, având în vedere pierderile continue, şi rezultatele economice ale fabricii din Podari, o continuare a creşterii nu este justificată, întrucât ar presupune cheltuieli de capital suplimentare, semnificative. În conformitate cu practica obişnuită la închiderea unei fabrici de producţie, se evaluează diferite opţiuni, inclusiv vânzarea activelor sau demontarea. Fabrica va fi închisă permanent şi vom evalua opţiunile pentru vânzarea sau posibila dezmembrare a activelor.

Cine sunt reprezentanţii Clariant în România:

► Dragoş Gavriluţă.

Dragoş Gavriluţă lucrează în cadrul Clariant încă din 2001 şi a ocupat diverse funcţii în cadrul filialelor companiei din SUA şi Canada. Înainte de a lucra la Clariant, Dragoş Gavriluţă a fost analist financiar la producătorul de bunuri de larg consum Procter & Gamble, timp de trei ani, pentru România şi ţările din regiune. Dragoş Gavriluţă a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti şi are un MBA în business internaţional la Darla Moore School of Business, o universitate din statul american Carolina de Sud, potrivit profilului acestuia de pe LinkedIn. „La o investiţie de acest tip apar tot felul de provocări, dar m reuşit să le depăşim. Marea provocare a fost că am lucrat cu 900 de constructori care trebuiau coordonaţi. Proiectul de la Podari este unul dinte cele mai importante, care va crea acest produs sustenabil”, spunea Dragoş Gavriluţă în cadrul emisiunii ZF Live din 11 mai 2022.

►Raluca Elena Cercelaru, director HR al Clariant România.

Din mai 2019 este HR manager în cadrul Clariant România. Anterior a lucrat în acelaşi domeniu de resurse umane pentru companii precum Eti, Ford România sau UCMS, companie specializată în soluţii de management a resurselor umane, aflată în portofoliul furnizorului de servicii de outsourcing TMF Group.

„Resursa umană este fluidă, însă nu mai este vorba despre a atrage reusrsă umană, ci despre a o reţine. Industria în care activăm este o industrie nouă, era clar că nu vom găsi oameni care să cunoască această industrie. Astfel, am pus accent pe formarea efectivă a oamenilor. În momentul în care se investeşte într-un om, acesta tinde să şi rămână. Ideea este să ştii să tratezi un candidat în acelaşi mod în care un CEO priveşte un investitor”, a spus Raluca Elena Cercelaru în iunie 2023, în timpul conferinţei ZF Reindustrializarea României 2023.