Agenţia americană Standard and Poors (S&P) revizuieşte perspectiva de rating a României la negativ, cu un pas înainte de categoria nerecomandată investitorilor, connform unei comunicări a agenţiei. 

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%”, scrie S&P.

De asemenea, adaugă analiştii agenţiei de rating, ratingul României ar putea retrograda la categoria „junk”, adică nerecomandată investiţiilor, dacă economia nu ajută bugetul, iar defiictul bugetar din 2025 va fi mai mare decât aşteptările.

Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, alături de o creştere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele aşteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creştere mai abruptă a datoriei publice şi a poverii dobânzilor, afectând în acelaşi timp deficitele de cont curent substanţiale ale României.

S&P vede o creştere economică de numai 1% pentru România în 2025, mult sub aşteptările analiştilor locali sau ale guvernului şi Comisiei Europene, care prognozează creşteri de 2,5-3%.

„Am putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial.”

Analiza S&P pe larg:

Prezentare generală

Mediul politic fragmentat şi incert al României va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului guvern.

Cheltuielile ridicate pre-electorale au împins deficitele fiscale la aproape 8,7% din PIB în 2024 - mult peste aşteptările noastre, ceea ce semnalează şi provocări în limitarea costurilor în contextul unei economii în încetinire.

Politicile fiscale relaxate vor menţine deficitele de cont curent (CAD) la un nivel ridicat şi finanţate din ce în ce mai mult prin fluxuri generatoare de datorii, expunând potenţial România la şocuri de încredere ale investitorilor străini.

Prin urmare, am revizuit perspectiva noastră la negativă de la stabilă şi am confirmat ratingurile noastre de credit suveran 'BBB-/A-3' pentru România.

Acţiunea de rating

Pe 24 ianuarie 2025, S&P Global Ratings a revizuit perspectiva pentru România la negativă de la stabilă. În acelaşi timp, am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung şi scurt 'BBB-/A-3' în valută şi monedă locală.

 Perspectivă

Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%.

Scenariu negativ

Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, alături de o creştere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele aşteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creştere mai abruptă a datoriei publice şi a poverii dobânzilor, afectând în acelaşi timp deficitele de cont curent substanţiale ale României.

Scenariu pozitiv

Am putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial.

Justificare:

Am revizuit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile pentru finanţele publice ale României. În opinia noastră, realizarea planului de consolidare fiscală al guvernului ar putea fi o provocare, nu în ultimul rând din cauza fragmentării politice crescute evidenţiate de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum şi a perspectivelor de creştere economică mai lentă. În absenţa unor măsuri suplimentare, ne aşteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică, netă de activele lichide ale guvernului, va depăşi 60% din PIB până în 2027, iar factura dobânzilor guvernului se va stabiliza probabil în jurul unui nivel ridicat de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani - în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB - au depăşit substanţial şi în mod constant aşteptările noastre.

Depăşirile persistente ale bugetului au dus la creşterea datoriei publice nominale de 2,5 ori din 2020 şi la creşterea costurilor cu dobânzile de peste 3 ori, crescând nevoile de refinanţare ale guvernului. Politicile fiscale relaxate au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din rândul pieţelor emergente la nivel global, cu o medie de aproape 7% din PIB în următorii câţiva ani.

Eforturile de consolidare ale noii administraţii au loc într-un mediu politic polarizat - în urma anulării alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024 - şi într-o perspectivă de creştere mai slabă agravată de stagnarea activităţii economice în principalii parteneri comerciali ai României, şi anume Germania. Consolidarea întârziată va menţine probabil dezechilibrele macroeconomice existente la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. De asemenea, ar putea duce la o nouă întârziere a fondurilor UE disponibile pentru România dacă eforturile de consolidare nu ating corecţia fiscală minimă cerută de regulile fiscale ale UE. Ţara se află sub Procedura de Deficit Excesiv (EDP) a Comisiei Europene (CE) din 2020.

Profilul instituţional şi economic: Noul guvern al României se confruntă cu un mediu politic polarizat şi un spaţiu de manevră limitat în materie de politici.

- În urma alegerilor din 2024, guvernul de coaliţie cuprinde trei partide, susţinute de un grup parlamentar, care, împreună, deţin o majoritate restrânsă într-un parlament fragmentat.

- Anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale a exacerbat un mediu politic foarte polarizat.

- Creşterea economică în 2024 a fost sub aşteptările noastre, deoarece cererea internă puternică s-a tradus în principal în creşterea importurilor; credem că perspectivele de creştere ale României vor rămâne o provocare în 2025.

Anul super-electoral al României - care a cuprins alegeri locale, europene, prezidenţiale şi parlamentare - s-a încheiat cu alegerile parlamentare, care au indicat un grad substanţial de fragmentare politică. Trei partide au reuşit să convină asupra unei coaliţii guvernamentale, deşi depind de sprijinul unui grup parlamentar suplimentar pentru a obţine o majoritate. La scurt timp după alegerile parlamentare, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale pe motiv de interferenţă din surse străine. Decizia a adăugat la un mediu politic tensionat, cu mai multe proteste având loc după decizia curţii.

Guvernul actual este în mare parte aliniat în ceea ce priveşte majoritatea punctelor de politică, inclusiv poziţia sa pro-UE, dar trebuie să opereze în cadrul unui spaţiu de manevră limitat. Majoritatea sa parlamentară este restrânsă şi depinde de sprijinul unui grup parlamentar suplimentar. Spaţiul de manevră în materie de politică fiscală este limitat, având în vedere necesitatea de a consolida în limitele prevăzute de EDP a CE. România se confruntă, de asemenea, cu alte provocări sub forma unei creşteri relativ scăzute, a unor deficite externe ridicate şi a unei inflaţii persistent ridicate.

Deşi guvernul planifică să consolideze finanţele publice şi să avanseze reformele necesare pentru a debloca transferurile UE - inclusiv din Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF) - implementarea va rămâne o provocare. Considerăm RRF o ancoră politică importantă care stimulează guvernul să reformeze cadrul instituţional al ţării. România are unii dintre cei mai scăzuţi indicatori de guvernanţă din UE, iar corupţia şi eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe. În timp ce multe reforme politice din cadrul Strategiei de Redresare şi Rezilienţă vor fi în mare parte necontroversate, credem că cele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat şi măsurile anticorupţie vor fi mai greu de implementat. În plus, România se află sub EDP din 2020. Credem că o lipsă percepută de îmbunătăţire a poziţiei fiscale a României, în conformitate cu regulile fiscale ale UE, ar putea continua să întârzie unele fonduri RRF.

Deblocarea fondurilor UE pentru investiţii va fi importantă pentru stimularea creşterii economice, care a fost mai mică de 1% în 2024. Ne aşteptăm ca stagnarea economică să se prelungească şi în 2025, motiv pentru care prognozăm că economia reală se va extinde doar modest cu 2,1%. Creşterea reală a PIB-ului în 2024 a fost împiedicată de cererea externă slabă, în special din Germania, principalul partener comercial al ţării. În plus, o mare parte din creşterea cererii interne a României a fost canalizată către importuri mai degrabă decât către producţia internă. Trebuie admis că România a raportat una dintre cele mai mari creşteri ale dinamicii venitului disponibil real la nivel global în ultimele 18 luni, pe fondul unei creşteri salariale de 20% în sectorul public în ultimul an, a mai multor majorări ale salariului minim şi a unei creşteri substanţiale a pensiilor. În ciuda acestui fapt, piaţa muncii a fost robustă, cu niveluri stabile de ocupare a forţei de muncă şi o creştere doar marginală a şomajului de la minimele istorice.

Fonduri UE de puţin sub 60 de miliarde de euro, aproximativ 17% din PIB-ul estimat pentru 2024, sunt încă disponibile pentru România în cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 şi în cadrul RRF. Aceste fonduri vor permite mai multe investiţii în tranziţia energetică, transporturi şi asistenţă medicală.

În acelaşi timp, economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări structurale, inclusiv tendinţe demografice nefavorabile, care vor persista pe termen lung. Scăderea populaţiei în vârstă de muncă ar putea frâna din ce în ce mai mult creşterea, în absenţa unor eforturi de reformă pentru a aborda nepotrivirile de competenţe sau pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi, în cele din urmă, pentru a încetini emigraţia netă. În ultimul deceniu, populaţia în vârstă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, şi ne aşteptăm ca această tendinţă să se modereze doar marginal în următorii câţiva ani.

Profilul de flexibilitate şi performanţă: Consolidarea fiscală va fi o provocare pentru următorii ani, în urma cheltuielilor semnificative de anul trecut

- Cheltuielile pre-electorale au împins deficitul guvernamental general la aproape 8,7% din PIB în 2024, şi nu ne aşteptăm ca deficitele să scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.

- Politica fiscală pro-ciclică a lărgit deficitul de cont curent (CAD), care va rămâne ridicat la peste 7% din PIB în medie între 2025-2028. Cu toate acestea, credem în continuare că intrările de fonduri UE vor modera creşterea datoriei externe în aceeaşi perioadă.

- Politica fiscală a împins parţial inflaţia la cel mai ridicat nivel din Europa Centrală şi de Est (ECE). În opinia noastră, creşterile de preţuri vor rămâne probabil peste intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României (BNR) cel puţin în următorii doi ani.

Deficitele guvernamentale generale ale României au depăşit substanţial aşteptările noastre anterioare, cu deficite globale în 2024 ajungând probabil la aproape 8,7% din PIB în termeni de numerar, comparativ cu estimarea noastră anterioară de 7,3% din PIB. Acest lucru va face ca consolidarea fiscală în următorii ani să fie mai dificilă decât ne aşteptam. Deşi veniturile au crescut cu peste 10% de la an la an, creşterea cheltuielilor totale a ajuns probabil la un substanţial 19% de la an la an. Depăşirile de cheltuieli s-au datorat în mare parte unei creşteri salariale în sectorul public de 20%, costând aproximativ 18 miliarde de lei româneşti (RON) (aproximativ 1% din PIB); creşterii transferurilor sociale, inclusiv o majorare a pensiilor, costând combinat 14 miliarde RON, sau 0,8% din PIB; cheltuielilor militare crescând la aproape 2,5% din PIB în acest an; şi investiţiilor publice suplimentare de aproximativ 24 miliarde RON, 1,4% din PIB.

Autorităţile au anunţat o serie de măsuri de consolidare, inclusiv măsuri pe partea de venituri, cum ar fi eliminarea scutirilor de impozit pe venit personal, care ar putea ajunge la 4 miliarde RON; amânarea programelor de investiţii publice care nu sunt cofinanţate de UE; şi îngheţarea salariilor din sectorul public şi a programelor de asistenţă socială, inclusiv indexarea pensiilor. În timp ce autorităţile încearcă să consolideze finanţele publice mai rapid, ne aşteptăm ca deficitele să rămână peste 7,5% din PIB în 2025 şi să scadă doar uşor sub 6% din PIB până în 2028 în absenţa unor ajustări fiscale suplimentare.