Nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global, pentru prima dată în ultimii 10 ani, România urmând tendinta generală şi plasându-se pe locul 44 în cele 170 de state incluse în Indicele de Progres Social al Deloitte.

România a crescut de la un indice de 71,52 în 2011 la 75,24 în 2023, nivel care este însă în scădere uşoară faţă de anul precedent, când a fost 76,89. În aceste conditii, România se menţine în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022.

În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi. Analizând valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii, ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46).

Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67).

Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

La nivel global,  indicele de progres social a crescut de la 58,34 în 2011, când studiul a fost realizat pentru prima dată, la 63,44 la sfârşitul anului 2023, nivel aproape neschimbat în comparaţie cu indicele de 63,75 din 2022, în contextul în care majoritatea ţărilor au stagnat sau chiar au scăzut anul trecut, arată studiul.

„Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate – adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată.

”Studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni”.

Pe primul loc în clasamentul din 2023 se află Danemarca, cu un scor de 90,38, urmată de Norvegia şi Finlanda, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii.

Toate statele membre UE se află în primele două categorii şi doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) - s-au clasat în prima categorie a clasamentului.