Impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament va fi unul semnificativ, în special pentru entităţile care urmează să fie impozitate pe cifra de afaceri, în cazul cărora rata efectivă de impozitare va creşte considerabil, la 20%-30%, după intrarea în vigoare a noilor reglementări, potrivit unei analize realizate de experţii Deloitte România. 

Cele mai afectate domenii sunt tehnologie şi telecomunicaţii, industria auto, retail, domeniul farmaceutic şi industria prelucrătoare. Conform aceleiaşi analize, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce în plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an. Reprezentanţii Deloitte subliniază că legea ar putea intra în vigoare chiar din octombrie, dat fiind că mai trebuie doar promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial. 

Printre măsurile cu aplicabilitate imediată se numără restrângerea facilităţilor acordate angajaţilor din anumite domenii, precum scutirea de impozit pe veniturile care depăşesc 10.000 de lei pe lună pentru angajaţii din IT, şi reintroducerea contribuţiei la sănătate pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol. 

„Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu şi cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie. Este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus şi era nevoie de măsuri în această direcţie, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporţie de aproximativ 85% din taxarea suplimentară şi, în consecinţă, în mică parte din reducerea cheltuielilor. Dar, din nou, autorităţile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale şi o viziune clară cu privire la reaşezarea sistemului fiscal naţional în ansamblul său. Rămâne de văzut care va fi impactul lor real în practică”, a declarat Vlad Boeriu, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România.

Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România  este de părere că poate cea mai importantă măsură cuprinsă în acest pachet, ca impact, este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, şi care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim. 

Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările Deloitte, deci o treime din marii contribuabili, companii româneşti şi multinaţionale.

„Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri şi doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 şi estimărilor pe 2023. În consecinţă, pentru acestea, dar şi pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va creşte cota efectivă de impozitare începând cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie şi telecomunicaţii, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) şi industria prelucrătoare (la 28%). Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut şi cifra de afaceri estimată. Este de reţinut faptul că impozitul pe cifra de afaceri se aplică şi societăţilor din aceleaşi categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menţionat. Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor”, a detaliat Alexandra Smedoiu.