Aceste date plasează convingerile românilor şi disponibilitatea acestora de a-şi ajusta preferinţele de cumpărare peste media altor ţări din Europa Centrală incluse în raport.

Studiul arată, de asemenea, că schimbările climatice au devenit o sursă de anxietate, în special pentru persoanele care locuiesc în regiuni în care există riscul să se confrunte personal cu condiţii meteorologice extreme, cum ar fi ţările mai apropiate de ecuator. Cu toate acestea, chiar şi în zonele în care consecinţele schimbărilor climatice sunt relativ mai mici, cum ar fi Europa Centrală, proporţia respondenţilor preocupaţi de aceste aspecte este ridicată. În România, 59% dintre participanţii la studiu sunt îngrijoraţi din cauza schimbărilor climatice, uşor peste media din Europa Centrală, de 52%.

Raportul evidenţiază, de asemenea, o corelaţie între preocupările climatice şi declaraţiile privind comportamentul responsabil faţă de mediu, precum economisirea energiei şi a apei, evitarea risipei alimentare sau a apei şi limitarea cumpărăturilor la produsele necesare.

Alte acţiuni întreprinse de românii împotriva schimbărilor climatice, deşi mai puţin frecvente, includ reciclarea sau compostarea deşeurilor menajere, reducerea sau eliminarea consumului de carne. În România, 71% dintre respondenţi limitează consumul de energie în locuinţe, 70% reduc risipa de alimente, 70% cumpără produse sustenabile (semnificativ peste media ţărilor din Europa Centrală de 50%), 69% încearcă să cumpere doar ceea ce au nevoie, 63% reciclează sau compostează gunoiul menajer (peste media din Europa Centrală de 54%), 61% evită zborurile opţionale sau de agrement şi 58% cumpără produse locale. Alimentarea locuinţelor cu energie regenerabilă şi limitarea consumului de carne (28% fiecare) se regăsesc printre acţiunile mai puţin frecvente întreprinse de români pentru a limita schimbările climatice, arată studiul.

Analiza arată, de asemenea, o legătură strânsă între comportamentul durabil şi vârstă. Respondenţii mai tineri sunt mai predispuşi să îşi ajusteze comportamentul pentru a face faţă schimbărilor climatice.

„Creşterea preocupărilor legate de mediu determină schimbarea comportamentului în rândul populaţiei şi al cetăţenilor implicaţi în cauze care promovează politicile sustenabile. Aceste schimbări apar pe diferite planuri, de la ajustarea rutinei zilnice, până la alegerea angajatorilor şi la aşteptările din partea sectorului privat şi a factorilor de decizie cu privire la sprijinirea acţiunilor de protecţie a mediului. Deloitte s-a implicat în combaterea schimbărilor climatice într-o manieră proprie, prin investiţii de un miliard de dolari în practica sa de sustenabilitate şi mediu la nivel global, prin realizarea de studii pe această temă şi propunerea de soluţii, dar şi prin împărtăşirea celor mai bune practici în domeniu cu colegii şi clienţii noştri. Aceasta este o cauză pe care toată lumea, atât la nivel individual, cât şi prin intermediul companiilor în care activează, trebuie să o sprijine,” a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

Impactul activităţii companiilor asupra schimbărilor climatice influenţează, de asemenea, alegerile profesionale şi percepţia oamenilor asupra angajatorilor, arată studiul Deloitte. În România, 44% dintre respondenţi, preponderent din rândul tinerilor, spun că ar lua în considerare transferul la un angajator care pune un accent mai mare pe protecţia mediului, uşor peste media ţărilor din Europa Centrală, de 36%. Pe de altă parte, 35% dintre respondenţi susţin că angajatorii lor au făcut deja schimbări pentru a-şi desfăşura activitatea într-un mod sustenabil.

Un alt comportament influenţat de anxietatea cauzată de schimbările climatice este preferinţa de vot. Studiul arată că, la nivel global, 50% dintre respondenţi sunt mai predispuşi să voteze pentru candidaţii care sprijină acţiunile de combatere a schimbărilor climatice. În Europa Centrală, ponderea este uşor mai redusă, de 43%, în timp ce în România este de 37%.

Studiul Deloitte Sustainable Actions Index a fost realizat în 26 de ţări la nivel global. Pentru Europa Centrală, raportul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 4.000 de respondenţi din Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România.