♦ În statisticile oficiale nu sunt incluşi turiştii care aleg să se cazeze în casele localnicilor din Delta Dunării sau la negru în alte unităţi turistice.

Delta Dunării, una dintre atrac­ţiile principale ale României, a atras în mod oficial doar puţin peste 38.000 de turişti în ianuarie-iulie anul acesta, faţă de 100.665 de turişti înregistraţi în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor transmise către ZF de oficialii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

„Conform raportărilor agenţilor economici care prestează activităţi de turism în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în luna iunie 2024 au fost înregistraţi 12.931, iar pentru lu­na iulie 2024 au fost raportaţi 362 tu­rişti. În iunie 2023 au fost înregistraţi 21.435 turişti, iar în iulie anul trecut 19.955 turişti“, potrivit ARBDD.

În statisticile oficiale nu sunt in­cluşi însă turiştii care aleg să se ca­zeze în casele localnicilor din Delta Dunării şi nici cei cazaţi la negru în alte unităţi turistice. Cele mai atrac­tive destinaţii rămân Sulina, Sfântu Gheorghe, Crişan, Murighiol şi Chilia Veche.

Delta Dunării are un potenţial uriaş de a deveni atracţia României chiar şi pentru turiştii străini, dat fi­ind că este a treia cea mai mare deltă din Europa (dupa Delta Volgăi şi Delta Kuban) şi a 22-a deltă din lume. Peste jumătate din suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural în 1990.

„Organizăm excursii spre Suli­na, Mila 23 şi Letea dar per total nu­mărul de turişti a fost în scădere în acest sezon până acum pentru Delta Dună­rii. Toţi operatorii din port se plâng, noi am reuşit să trimitem 3-5 bărci pe zi în excursii pentru că avem clienţi fideli care au revenit. Tu­riştii s-au spe­riat de războiul de la graniţă“, a spus pentru ZF Dan Zva­nof de la Delta Tours, organizator de excursii în Delta Dunării.

Rea­litatea arată că după începe­rea războiului de la graniţă însă, zo­ne­le din Delta Dunării aflate mai a­proa­pe de graniţa cu Ucraina au pierdut turişti, fiind alese regiunile de la peri­ferie însă. Delta Dunării a fost afecta­tă ca destinaţie turistică de războiul de la graniţă, mai ales şi ca urmare a in­ci­den­te­lor legate de că­derea unor dro­ne sau porţiuni de dro­ne pe terito­riul românesc. Aces­tea au crescut şi mai mult teama turiştilor de a-şi petrece vacanţele în Delta Dunării.

„La Sulina vin în special familiile cu copii pentru plaja cu nisip fin şi atunci este o destinaţie norocoasă, pentru că la noi s-a menţinut numă­rul turiştilor la pensiune. Am avut un grad de ocupare de 80-90% în iunie şi iulie. Convieţuim însă cu turismul la negru“, a spus Corina Davidof, repre­zentant marketing de la pensiunea Perla Sulina, cu 14 de camere.

În total, capacitatea de cazare pe tot judeţul Tulcea se ridică la 7.900 de locuri în hoteluri, vile, pensiuni, din care 4.500 de locuri în Sulina, Sf. Gheorghe, Murighiol, Chilia Veche şi Crişan. De altfel, tot mai multe pensiuni şi vile din Delta Dunării au fost scoase la vânzare anul acesta, una din problemele semnalate de proprietarii de pensiuni fiind că durata sejurului s-a redus dar şi accesul greoi în destinaţiile din Deltă.

De exemplu, spre Tulcea, de unde se pleacă în Delta Dunării, nicio companie aeriană nu operează zboruri regulate, deşi aeroportul internaţional din Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării, a finalizat investiţia de 180 mil. lei în modernizare, din bani europeni, un proiect demarat încă din 2021. Aeroportul din Tulcea, ce deserveşte o zonă de interes pentru turişti, zona Deltei Dunării dar şi a siturilor arheologice din judeţul Tulcea, a avut anul trecut un trafic de doar 300 de pasageri, ceea ce îl poziţionează pe ultimul loc în topul aeroporturilor din ţară, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România.

Mai mult, pe cale feroviară oraşul Tulcea este legat de Capitală printr-un singur tren care parcurge distanţa în cinci-şase ore.