Democrativa PSD-PNL-UDMR lansează diversiunea reorganizării administrative a României ca să deturneze atenţia de la imposibilitatea alcătuirii bugetului. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a spus că va începe să lucreze la un proiect pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, care ar putea duce la o reconfigurare a judeţelor şi desfiinţarea unor comune.

Nu este prima dată când este vânturată în public reorganizarea teritorială a României, însă România a rămas în continuare cu organizarea teritoriului la fel ca în 1966, cu 13.000 de sate dintre care unele cu câteva sute de locuitori, 41 de judeţe şi 500.000 de angajaţi în administraţia locală şi personal medical.

„Să se revizuiască accept, dar să nu se schimbe nimic.”

Declaraţiile lui Marcel Ciolacu sunt o diversiune pentru că: 1. PSD nu are interes să-şi diminueze numărul de primari, aşa cum anunţă; şi 2. Creează un grup de lucru pentru această reorganizare şi, aşa cum spunea Marcel Ciolacu în noiembrie „dacă vrei să îngropi un lucru, faci o comisie de anchetă”.

Reorganizarea teritorială ar însemna implicit reducerea numărului de primari. Cu peste 90% din primari, PSD, PNL şi UDMR nu au niciun interes să micşoreze armata din administraţia locală, indispensabilă în alegeri.

Declaraţiile lui Marcel Ciolacu înseamnă şi aducerea în discuţie a pretenţiilor UDMR de a se constitui zone administrative etnice mai largi decât judeţele, pe care să le promoveze într-o autonomie, lucru promis de Marcel Ciolacu lui Viktor Orban. Astfel, prim-ministrul mimează că răspunde pozitiv presiunii lui Orban de a crea aceste zone administrative mai largi.

Singura soluţie viabilă pentru România în secolul 21, un secol în care există platforme digitale, inteligenţa artificială, este o organizare administrativă  şi unificarea discrepanţelor între rural şi urban – toţi românii să fie orăşeni  - după cum urmează: construcţia a 120 de zone în jurul oraşelor, cu un singur primar ales direct şi consiliu al acestei zone, iar în restul localităţilor un administrator/manager ales direct.

Soluţiile au fost evocate pe larg la emisiunea ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC şi vor fi discutate miercuri, 15 ianuarie, de la ora 22:00 pe postul de televiziune Aleph News, dar şi în ediţiile viitoare. Ediţia „Cum iei puterea în oraşul tău?” poate fi urmărită aici: https://alephnews.ro/inregistrare/stiu-pe-ce-lume-traiesc-3-aprilie-2024-cum-iei-puterea-in-orasul-tau/

Aceste unităţi sunt mai mici decât judeţele, dar au suficientă capacitate de administrare. Deciziile vor putea fi aplicate coerent, cu un primar independent de partide, ales prin vot direct.

„Aceste 3.200 de UAT-uri trebuie să se restructureze, să se reorganizeze în aşa fel încât centrul de putere economică, dar şi socială să fie knowledgeul. Unde ai knowledge? Că ai universitate, că ai centru tehnologic care este evident că însoţit de un număr de întreprinderi, ai un centru care atrage cetăţeanul şi care automat va reconfigura România”, a spus Adrian Sârbu la ediţia „Cum iei puterea de la partide în oraşul tău”.

Conform soluţiei ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC, metropolele îndeplinesc următoarele condiţii:

• Sunt constituite în jurul unor centre de învăţare, de knowledge şi tehnologic  care să asigure existenţa unei populaţii tinere;
• Sunt  centre economice sustenabil bazate pe resurse  şi promovează industrii diferenţiate.

Practic aceste zone vor deveni unităţi economice şi administrative apte să genereze un PIB cel puţin la media UE, iar curba lor de dezvoltare va fi asigurată prin investiţii diferenţiate şi specifice zonei. – o localitate precum Caracal va deveni un centru economic şi tehnologic pe agricultură ecologică, un oraş precum Piteşti va fi în jurul construcţiei de maşini sau unul precum Galaţi în jurul industriei metalurgice.

În viitor, zonele metropolitane vor fuziona în regiuni mari – Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Arad-Oradea, Constanţa-Mangalia, Craiova -Târgu Jiu, Brăila-Galaţi -Tecuci; Cluj -Sălaj Bistriţa, Sibiu- Deva etc.  

În contrast,  harta PIB per capita de astăzi arată cum zonele rurale au rămas în subdezvoltare, cu judeţe precum Vaslui, Botoşani sau Călăraşi la sub 10.000 de euro PIB pe cap de locuitor, în vreme ce zonele urbanizate, care au atras investiţii şi forţă de muncă – Bucureşti-Ilfov, Braşov, au un PIB/capita