„Afacerea mea este prea mică, sunt la început de drum, nu cred că ar fi de interes pentru cititori să-mi afle povestea, aşteptăm să mai creştem.” Este sinteza a zeci de răspunsuri primite în cursul anului 2023 de la micii antreprenori pe care Ziarul Financiar, prin proiectul Afaceri de la zero, îi vânează pentru a le afla backgroundul, parcursul, planurile, dorinţele. Parcă mai mult ca niciodată, încrederea este la cote mici şi, în vremuri complicate şi incerte, mulţi preferă să rămână în propria carapace, temători ca nu cumva ceva neprevăzut să le schimbe planurile.

Şi totuşi, cei care sparg barierele temerilor demonstrează că totuşi se poate să faci business în România, chiar şi cu toate greutăţile care vin la pachet.

„Ne dorim să demonstrăm că am clădit o întreprindere funcţională, de succes. Acesta este primul pas înspre care ne canalizăm acum toată energia”, spunea, la începutul anului, în studioul Afaceri de la zero, Mihaela Pop, o tânără care şi-a completat studiile în Drept cu Zizzou, un business cu bijuterie din ceramică şi obiecte vestimentare, pornit cu o finanţare europeană de 84.000 de euro.

Cu toată energia îndreptată spre consolidarea afacerii, ea a ajuns ca, la finalul anului, să fie prezentă la târguri dedicate antreprenori la început de drum şi să-şi formeze o clientelă bogată formată din clienţii magazinelor care promovează branduri autohtone.

Anul 2024 le-a pus piedici chiar şi marilor afaceri, aşa că despre startupuri nici nu încape îndoială că au fost trecute pe sub furcile caudine când vine vorba de taxare, raportare, legislaţie şi birocraţie. Dacă unii şi-au pierdut încrederea în aceste condiţii, alţii şi-au consolidat-o. Au luat în calcul că nu tot timpul statul le este partener şi şi-au conturat planurile în consecinţă.

„Vrem să accesăm fonduri nerambursabile, iar dacă nu vom reuşi, vrem să apelăm la un credit bancar, cel puţin pentru o parte din sumă”, spunea Raluca Bratan, o tânără pasionată de sport, care a pornit în Cluj-Napoca businessul BodyMoveFit, pe care l-a extins cu un al doilea studio de sport în cursul acestui an. Şi pentru că acest concept a câştigat deja mulţi adepţi, Raluca Bratan s-a gândit să-l şi francizeze.

Nici colaborările cu companii nu sunt tot timpul uşoare, feedbackul nefiind totdeauna pozitiv. Mădălin Pop produce lădiţe din lemn într-un atelier din Braşov şi, deşi are o capacitate de producţie de 200 de lădiţe pe zi, ritmul zilnic de lucru nu duce la atingerea acestui prag. În general, media este de cinci-zece comenzi zilnic, constând în una sau mai multe lădiţe fiecare.

„Lădiţele noastre sunt prezente şi în reţeaua Mega Image, în zona de fructe şi legume, prin intermediul unui client al nostru, cu brandul Durbane urbane. Avem şi un produs listat în Selgros, însă nu cu brandul nostru. Următorul pas este listarea produselor noastre într-o reţea mai mare de magazine, dar e destul de greu să ajungi acolo. Cred că listarea într-un magazin de bricolaj ar fi benefică pentru noi, ne-ar oferi predictibilitate”, spunea Mădălin Pop, fondatorul Durbane urbane, în această vară, invitat pentru a doua oară la Afaceri de la zero.

În final, resursele care alimentează energia pentru a face business vin însă din atitudine şi încredere.

„Curiozitatea şi pasiunea ne-au îndrumat spre această afacere, ne doream foarte mult un business în domeniul vinului. Este ca un al doilea job pentru noi”, spunea, în primăvară, Aurelia Nica, unul dintre fondatorii winebarului WineDrops din centrul Bucureştiului, un loc favorizat de traficul pietonal de pe Calea Victoriei.