Un ofiţer superior de informaţii francez, cunoscut sub numele de Henri M, este detaşat la Beijing unde, mânat de o serie de imprudenţe sentimentale, începe să transmită informaţii secrete inamicului.

La scurt timp după, bărbatul este rechemat în Franţa şi, la un proces din 2020, este condamnat la opt ani de închisoare pentru transmiterea de „informaţii prejudiciabile” unei puteri străine – chiar dacă infracţiunea a fost comisă cu două decenii în urmă. Un coleg al agentului, cunoscut sub numele de Pierre-Marie H, care a continuat să spioneze pentru China până la arestarea sa în 2017, a primit o pedeapsă de 12 ani în cadrul aceluiaşi proces.

Sentinţele dure aplicate agenţilor şi decizia Franţei de a-şi evidenţia activităţile prin desfăşurarea unui proces reflectă îngrijorarea europeană tot mai mare privitoare la extinderea operaţiunilor chineze de spionaj. Amploarea spionajului chinez ar putea reprezenta un pericol chiar mai mare decât cel al serviciilor de informaţii ale Rusiei, adversarul tradiţional al Occidentului, scrie Financial Times.

„Agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”, a declarat un oficial european pentru CIA, agenţia de informaţii din SUA.

„Cele mai performante operaţiuni ale Chinei sunt acum la fel de reputate ca cele ale Rusiei”, a confirmat un oficial actual al serviciilor secrete occidentale. 

China este deja bine cunoscută pentru atacurile cibernetice avansate, cum ar fi atacul comaniei Microsoft din 2021, care a compromis 30.000 de organizaţii la nivel global şi despre care SUA, UE şi Marea Britanie au spus că a fost efectuat de grupuri criminale care lucrează la ordinul Beijingului. China a negat acuzaţiile, numindu-le „nefondate şi iresponsabile”.

Abilităţile Beijingului de „human intelligence” au dobândit un nivel de sofisticare asociat de obicei cu spionajul rus, potrivit a opt oficiali ai serviciilor de informaţii occidentale, sporind semnificativ sentimentul de panică în vestul Europei.

„Ruşii au o istorie în spionaj încă de pe vremea ţarului [înainte de Uniunea Sovietică]”, a spus Alex Younger, fost şef al MI6, serviciul secret de informaţii al Regatului Unit. „În mod tradiţional, chinezii au avut un serviciu de spionaj semnificativ mai slab, dar lucrul acesta s-a schimbat dramatic în ultima vreme.”

Creşterea activităţii serviciului de spional al Partidului Comunist din China, aflat la guvernare, a fost descrisă ca o provocare „cameleonică” de Ken McCallum, şeful serviciului britanic de informaţii interne MI5, şi Christopher Wray, directorul FBI, la o conferinţă comună la Londra, în iulie.

Oficialii au spus că operaţiunile externe ale Rusiei încă se bazează, de obicei, pe o tradiţie a ofiţerilor de elită, instruiţi în tehnici de spionaj, cum ar fi comunicaţiile codificate, pentru a atinge un obiectiv de securitate specific. China, însă, are obiective mai largi, de la influenţarea politică până la obţinerea de secrete comerciale sau tehnologice.

„Spionajul rusesc tinde să fie foarte concentrat, în timp ce China foloseşte o abordare total diferită, înfiripată în întreaga societate”, a spus un al treilea oficial de informaţii. Agenţii au făcut referire la legea din 2017 a Chinei în domeniul informaţiilor, care cere „tuturor organizaţiilor şi cetăţenilor” să „susţină, să asiste şi să coopereze cu eforturile naţionale de informaţii”.