În ultimii ani afacerea a înregistrat creşteri constante de două cifre şi ne aşteptăm să avansăm în acelaşi ritm în continuare”, descrie Laurenţiu Luca evoluţia businessului de care este responsabil. El ocupă rolul de managing director pentru Europa de Sud-Est al Synevo, după ce anterior a condus businessul suedezilor timp de aproximativ doi ani pe piaţa locală. Cu promovarea recentă, a devenit responsabil de un business care ajungea la finalul anului 2017 la o valoare cumulată de 57 de milioane de euro şi o echipă de peste 1.600 de angajaţi.

În ceea ce priveşte Synevo România, afacerea a înregistrat în 2017 venituri de 46,9 milioane de euro, în creştere cu 18,3% faţă de anul anterior, iar numărul total de angajaţi a ajuns la 898. Datele mai recente arată că în primele trei trimestre ale anului trecut, Synevo România a ajuns la venituri de 39,4 milioane de euro, iar creşterea previzionată pentru întreg anul 2018 era tot de două cifre.

Potrivit lui, funcţia dobândită anul trecut trece însă dincolo de cifre şi presupune o administrare eficientă a operaţiunilor Synevo din această regiune, compusă din România, Moldova, Serbia, Bulgaria şi Georgia, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a grupului Medicover. De asemenea, rolul presupune şi identificarea oportunităţilor de piaţă care să ajute la extinderea businessului de laborator în regiune. „Un alt obiectiv de management al grupului Medicover, în ultimii ani, a fost integrarea operaţiunilor din ţările din regiune, astfel încât să ofere acces la tehnologii de ultimă generaţie şi teste de diagnostic avansat la un preţ accesibil, comparativ celor din Europa de Vest”, explică executivul. Compania oferă în prezent în această regiune peste 2.000 de tipuri de servicii, care au ajuns la peste 18 milioane de teste anual.

Cum a ajuns însă să conducă acest business?

Laurenţiu Luca povesteşte că alegerea medicinei este rezultatul unei întâmplări fericite, în contextul în care el visa la o carieră militară, în aviaţie sau marină. „Din cauza unui membru al familiei care fugise din România prin anii 80, dosarul meu de admitere la liceele militare a fost respins, deoarece nu prezentam încredere pentru armata acelor vremuri.” Astfel, a fost nevoit să aleagă, în lipsa altor opţiuni, să îşi continue educaţia la Liceul Sanitar din Constanţa, iar apoi la Facultatea de Medicină din acelaşi oraş, devenind pasionat de acest domeniu. „Însă, trebuie să recunosc, eram interesat în egală măsură şi de ideea de business, la modul general”, îşi aminteşte el. 

Motivat şi de oportunităţile din perioada anilor ’90, povesteşte că în 1998 şi-a început cariera în domeniul promovării şi vânzării de produse farmaceutice, continuând apoi această activitate în diverse roluri şi companii, până în anul 2010, când a luat prima dată contact cu Synevo.

Nu percepe trecerea de la profesia de medic spre cea de lider în domeniul farmaceuticelor drept una subită şi o descrie mai degrabă ca pe o evoluţie dinspre un număr limitat de pacienţi până la rezultate mai profunde în îngrijirea pacienţilor, dar şi a oamenilor sănătoşi.

„Percepţia generală este aceea că medicina tratează oamenii bolnavi, însă eu cred că medicina este şi pentru oameni sănătoşi sau pentru cei care doresc să-şi menţină o stare bună de sănătate. Cred că evoluţia mea profesională a urmat acest traseu, de la pacienţi la oameni sănătoşi, de la tratamente la diagnostic preventiv, o evoluţie profesională neplanificată în prealabil, aşa cum poate părea acum, când povestesc despre ea”, explică el.

De altfel, îşi autodescrie rolul drept unul care poate influenţa disponibilitatea unor proceduri de diagnostic care să contribuie la menţinerea stării generale de sănătate, nu doar la o diagnosticare corectă.

Şi fiindcă activează în acest domeniu de mai bine de 15 ani, şi-a formulat şi câteva păreri ferme despre evoluţia sistemului.

„Sistemul medical românesc, în ansamblu, este un conglomerat de unităţi sanitare de diverse specializări, care trebuie să asigure asistenţă medicală corectă pentru pacienţi, teoretic. În realitate, avem spitale conduse şi finanţate corespunzător, care produc performanţă, însă avem şi exemple concrete de management defectuos”, descrie Laurenţiu Luca sistemul medical românesc.

Din punctul lui de vedere, există o nealiniere între conducerea locală a unor unităţi sanitare şi strategia naţională care prevede asigurarea unei sănătăţi corespunzătoare a populaţiei, care are mai multe cauze: finanţare insuficientă, uneori management defectuos, implicaţii sociale avute în comunităţile locale sau lipsa unor indicatori corecţi de evaluare a eficienţei cheltuirii fondurilor de sănătate. „De exemplu, indiferent de cât de mult ne-am strădui noi să organizăm sistemul în cel mai bun mod posibil, nu vom putea avea calitate vestică atât timp cât avem cel mai mic buget alocat pentru sănătate din întreaga Uniune Europeană”, consideră Laurenţiu Luca.

Executivul citează cel mai recent raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care arată că România alocă anual pentru sănătate 983 de euro pe cap de locuitor, fiind pe ultimul loc în Europa. Alături de România, pe penultimul loc, este Bulgaria, cu o sumă de 1.234 de euro (care este totuşi cu peste 25% mai mult decât ceea ce alocă România).

„Sigur, situaţia este mai complexă decât o arată cifrele statistice, însă, în realitate, ştim că nu se poate face medicină performantă cu fonduri insuficiente. Corecţia salarială din sistemul public, pentru medici şi personalul medical este una benefică, însă ea nu rezolvă probleme structurale de performanţă decât, poate, pe termen scurt”, punctează Luca. 

Din punctul lui de vedere, trebuie aplicate strategii coerente pe termen lung, urmărind exemple de succes din alte ţări, care au dovedit că pot obţine performanţe medicale. „Până la urmă, ştim cu toţii că, fără educaţie şi sănătate, toţi vom avea de pierdut, atât acum cât şi-n viitor.”

Laurenţiu Luca spune că este dificil de surprins în câteva rânduri diferenţele dintre cele cinci pieţe pe care le coordonează, însă a observat că toate au un numitor comun: „Nevoia pacienţilor de a avea acces la analize medicale de calitate şi la o ofertă variată de teste, care porneşte de la testele uzuale şi ajunge până la cele mai avansate (inclusiv genetică, histopatologie, biologie moleculară)”.

Observă că fiecare dintre aceste ţări are sisteme diferite de finanţări publice, care oferă, mai degrabă, pentru pacienţi un acces limitat la servicii de calitate. De exemplu, în Serbia, sistemul public de sănătate nu contractează teste de laborator cu operatorii privaţi, oferind pacienţilor doar analizele medicale de bază prin sistemul public de sănătate. „Or, de cele mai multe ori, oferta de servicii publice este limitată, iar noi putem suplimenta cererea pieţei printr-o ofertă de teste avansate. În alte ţări lucrurile stau diferit, iar acolo putem suplimenta oferta şi lipsa alternativelor de diagnostic din sistemul public prin servicii de calitate”, precizează executivul.

În ceea ce priveşte Synevo, strategia companiei implică menţinerea nivelului de investiţii alocat pentru dezvoltarea reţelei de laboratoare şi de puncte de recoltare, astfel încât să îmbunătăţească accesul clienţilor la servicii de laborator în toate ţările din regiunea Europei de Sud-Est. În acelaşi timp, şi-au propus să dezvolte liniile de diagnostic specializat (histopatologie, citologie şi genetică). „Credem că, prin investiţii continue în tehnologie, în educaţia oamenilor noştri şi asigurarea disponibilităţii serviciilor noastre recunoscute pentru calitatea lor, vom continua dezvoltarea în România şi în regiune, pe termen lung”, spune Luca, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiilor în aceste direcţii.

Mai spune că vor beneficia şi de investiţiile făcute de grupul Medicover în Germania, unde compania a cumpărat anul trecut un centru pentru genetică umană şi diagnostic de laborator, ce va oferi acesul la o platformă de teste genetice avansate (pentru diagnosticul individualizat al unor patologii precum oncologie, afecţiuni ginecologice etc.)

Când vine vorba de sfaturi pentru tinerii care care îşi încep cariera în domeniul serviciilor medicale, Luca numeşte asumarea riscurilor: „Cred că cel mai important, pe lângă obţinerea unui bagaj educaţional solid, este să caute oportunităţi profesionale şi să fie deschişi în a-şi asuma riscuri profesionale”. Precizează că nu se referă la identificarea unor oportunităţi în afara ţării, sau la a căuta soluţiile cele mai convenabile, ci la asumarea unor provocări care să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională. Din punctul lui de vedere, primii 10 – 15 ani din cariera profesională sunt cei mai importanţi şi trebuie investiţi corespunzător – nu trebuie irosiţi.

„Câştigul (material, emoţional, recunoaşterea profesională) apare după o perioadă solidă de succese profesionale. Nu sfătuiesc pe nimeni să caute scurtături, pentru că acestea nu există, iar dacă există, nu asigură succesul. Însă obţinerea succesului nu este echivalentă cu fericirea, astfel încât e important ca tinerii să-şi găsească împlinirea în ceea ce fac în primul rând.”

Un sfert de secol de analize

Divizia de laboratoare medicale Synevo, parte a grupului suedez Medicover, are o istorie pe piaţa locală de peste 24 de ani în medicina de laborator. Un reper important a fost inaugurarea, în 2010, a Laboratorului Central Synevo, de referinţă, gândit de la început ca un hub regional pentru ţările din Europa de Sud-Est.

Anul trecut, Synevo a deschis în România 20 de puncte de recoltare, ajungând la 16 laboratoare şi la 98 de centre de recoltare în total, potrivit ZF.

Medicover ocupă locul al treilea în piaţa de servicii medicale private din România, cu afaceri de 330 de milioane de lei în 2017, cifră care include şi veniturile Synevo. Liderul pieţei este MedLife, urmat de Regina Maria.

Carte de vizită Laurenţiu Luca

Este, din mai 2018, managing director al Synevo în Europa de Sud-Est;

Din noiembrie 2016 a fost director general al Synevo România, iar între 2011  şi 2016 a fost directorul regional al companiei în Balcani şi Georgia;

În 2003, şi-a început cariera în domeniul farmaceutic, ca reprezentant medical, şi a lucrat timp de câţiva ani în compania farmaceutică Ipsen Pharma;

A absolvit Universitatea Ovidius din Constanţa (Facultatea de Medicină) în 2001 şi are şi un MBA la The Open University, obţinut în 2007.