Ministrul interimar al finanţelor, Florin Cîţu, a susţinut luni, la audierile din Parlament, în procesul de învestire a guvernului Orban II, că va aduce deficitul fiscal la sub 3% în 2021. Dar în 2021 veniturile suplimentare din creşterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei, iar cheltuielile suplimentare cu majorarea pensiilor de 58 mld. lei. Despre ce reducere a deficitului vorbim?

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), pe ale cărei esti­mări guvernele construiesc bugetele anuale, PIB-ul Ro­mâniei ar urma să fie în 2020 de 1.129 mld. lei (plus 89 mld. lei faţă de 2019), în 2021 de 1.217 mld. lei (plus 88 mld. lei faţă de 2020) şi în 2022 de 1.306 mld.lei (plus 89 mld. lei faţă de anul precedent).

În 2019, ponderea veniturilor bugetare în PIB a fost de 30,9%, dar, presupunând că ponderea va ajunge la 33%, înseamnă că, în următorii trei ani, veniturile suplimentare re­zultate din creşterea economică vor fi de aproximativ 29 mld. lei în fiecare din aceşti ani. Însă efortul suplimentar generat de majorarea pensiilor cu 40%, de la 1 septem­brie 2020, presupune cheltuieli de 25 mld. lei în 2020, de 58 mld. lei în 2021 şi de 81 mld. lei în 2022.

Cum se face atunci consolidarea fiscală pentru reintrarea în ţinta de deficit de 3% din PIB, fără majorarea taxelor, fără revenirea la cota progresivă de impozitate sau fără tăieri de salarii sau de alte cheltuieli?

„Trecerea de la o politică fiscală prociclică către una neutră în contextul în care economia globală este în încetinire poate avea consecinţe negative dacă faci mult prea repede lucrul ăsta, poate avea consecinţe negative pentru creşterea economică internă. Am ales un ritm gradual de reducere. Dacă vom avea anul acesta rezultate aşa cum am avut în ianuarie, veţi vedea că deficitul va scădea sub 3,6% din PIB anul ăsta şi va reveni sub 3% anul viitor“, a susţinut ministrul interimar al finanţelor la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, unde, după ce şi-a expus intenţiile, a cerut, în mod surprinzător, să primescă un aviz negativ, ceea ce s-a şi întâmplat.

Nu este deloc clar dacă insistenţa PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis pentru organizarea de alegeri anticipate are legătură cu data de 1 septembrie când punctul de pensie ar urma să fie majorat cu 40%. Responsabilii guvernului susţin că sumele pentru majorare (25 mld. lei în 2020) sunt cuprinse în buget. Dar sunt cuprinse în buget doar pe hârtie. Pentru că nimeni nu ştie cum vor arăta veniturile în iunie, în iulie. Şi nici cum va fi piaţa titlurilor de stat. Oricum, de prorogarea termenului de aplicare a legii de majorare a pensiilor nimeni nu va îndrăzni să vorbească înainte de alegeri. Economiştii din afara sistemului politic au făcut-o şi au fost muştruluiţi. Este de înteles ce s-ar întâmpla, aşadar, cu un economist angrenat în politică, într-o asemenea situaţie.

Florin Cîţu mizează pe o coordonare cu Banca Naţională, dar şi această coordonare are limitele ei. BNR nu poate scoate din foc, cu mâna ei, castanele pe care le-a aruncat fostul guvern. „Economia este peste potenţial. Ce facem cu Banca Naţională este să cuplăm politica fiscală cu politica monetară. Mergem spre ţintirea unui echilibru şi apoi surplus bugetar. Scoatem presiunea din economie. Vedem economia peste potenţial, dacă economia ar fi fost într-o criză economică, altfel ar fi stat situaţia. Dar economia creşte peste potenţial. Poţi să reduci deficitul şi prin taxe, dar nu mergem în direcţia asta. Ca să scoţi stimulul fiscal din economie trebuie să reduci deficitul bugetar şi asta am făcut. Poate nu va fi de ajuns şi poate ne vom uita şi pe partea de venituri. Nu vom merge spre cota progresivă“, a arătat ministrul interimar al finanţelor.

Dar ce rămâne dintr-o astfel de declaraţie, dincolo de promisiunea că te uiţi şi la „partea de venituri“?