În prima jumătate a acestui an, aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate de Uniunea Europeană au venit din SUA şi doar 16% din Rusia. Ursula von der Leyen, şefa noii Comisii Europene, a sugerat că UE ar putea încerca să înlocuiască gazele ruseşti cu şi mai multe im­porturi americane. Aceasta ar însemna o de­pen­denţă mai mare pentru Uniune de energia exportată de SUA.

The Economist atrage atenţia că cea mai mare parte a GNL exportate de companiile a­me­ricane se duc în state care au surplus co­mer­cial cu SUA. Preşedintelui ales al ame­ricanilor, lui Donald Trump, nu îi plac sur­plusurile co­mer­ciale pe care alţii le au cu ţara sa. Va folosi acesta gazele ca armă sau ca levier pentru a reechilibra relaţiile comerciale? Şi dacă da, în ce fel?

Un război al gazelor pornit de vii­torul lider de la Casa Albă este pe cale să înceapă, a scris în urmă cu câteva zile The Economist. Mai recent, Trump a făcut primele sale a­me­ninţări explicite cu supra­ta­xarea importurilor, arma lui preferată pentru reducerea deficitelor comerciale. Ţintele au fost Mexic, Canada şi China. Pentru produsele chinezeşti, tarifele suplimen­tare sunt de 10%, iar pentru cele canadiene şi mexi­cane de 25%.

Deciziile lui Trump încă nu au putere de lege, dar pieţele au reacţionat ca şi cum ame­nin­ţările sale vor fi urmate şi de fapte. Mone­dele celor trei ţări luate la ţintă s-au depreciat. Acţiunile constructorilor auto europeni au scăzut, deşi Europa a fost omisă de preşedintele republican. SUA sunt cel mai mare importator de bunuri din lume, în timp ce Mexic, China şi Canada sunt principalii lor furnizori. Mexic, printre cei mai mari im­portatori de gaze natura­le la nivel mondial, este dependent de gazele ameri­cane. Şi China importă GNL din SUA, iar achiziţiile au crescut cu 63% anul acesta, arată Bloomberg.

Există contracte de furnizare şi pentru anul viitor. SUA sunt pe locul cinci ca sursă de import de GNL în China. Bloomberg crede că Trump poa­te pune în pericol aceste livrări dacă se ţine de cuvânt cu suprataxarea importurilor din China, dar în sensul că Beijingul ar putea riposta prin ta­xarea suplimentară a importu­rilor de gaze ame­ri­ca­ne. Pe de altă parte, China ar putea folosi sta­tutul de importator de gaze ca atuu în negoci­eri, promiţând că va cumpăra mai mult combustibil american pentru diminuarea excedentului co­mer­cial pe care-l are cu SUA în speranţa că Trump va renunţa la suprataxare. Aşa a propus şi Ursula von der Leyen. China, ca şi UE, impor­tă GNL şi de la alte ţări, mai ales din Orientul Mijlociu. China cumpără masiv de la Iran.

Însă Trump a fost la un pas de a aduce SUA în război cu Iranul în primul său mandat. Trump le-a promis americanilor că le va înju­mă­tăţi rapid facturile la energie. Industriei pe­tro­lului şi gazelor i-a promis că o va ajuta să producă mai mult, inclusiv prin dereglementare şi inversarea politicilor preşedintelui în funcţie Joe Biden, care a îngheţat licenţele de export de GNL pentru industrie pe motive ce ţin de pro­tecţia mediului. Fără aceste licenţe, produ­că­torii nu pot dezvolta proiecte noi pe termen lung. Un mod prin care gazele de pe piaţa inter­nă a SUA se pot ieftini este supraproducţia. În această situaţie se poate ajunge prin majorarea producţiei şi limitarea exporturilor. Însă gazele ieftine îi descurajează şi chiar îi împiedică pe producători să se dezvolte.

Reuters scrie că Trump şi echipa lui pregă­tesc un plan cuprinzător prin care să fie majo­rate exporturile de gaze şi producţia de petrol. Informaţiile vin din surse apropiate situaţiei. Planul ar urma să fie prezentat în chiar prima zi a noului mandat al lui Trump, când acesta va de­clara urgenţă energetică pentru a accelera procedurile. În aceeaşi zi ar urma să fie prezen­tate şi tarifele pe importurile canadiene, me­xica­ne şi chineze. Cei mai mulţi analişti sunt de acord că venirea lui Trump la Casa Albă va aduce schimbări pe pieţele internaţionale ale gazelor naturale şi petrolului.

Unii spun că politicile tarifare ale acestuia vor încetini creşterea economiei globale sau doar a câtorva econonomii, ceea ce se va traduce prin consum mai mic de combustibil şi implicit preţuri mai mici. Alţii atrag atenţia asupra Iranului. Dacă SUA îşi vor intensifica presiunile asupra acestei ţări şi îi va limita accesul ca exportator la piaţa internaţională de petrol şi gaze, cotaţiile pot creşte. În acest caz, se creează mai mult loc pentru exportatorii americani. Între timp, Washingtonul a aplicat sancţiuni asupra băncii ruse Gazprombank, ceea ce ar putea însemna blocarea singurului mod în care clienţii europeni ai Gazprom, monopolul rusesc al exporturilor de gaze, pot plăti pentru combustibilul importat din Rusia.