♦ Înainte ca americanii să inventeze o zi în care părinţii vin cu copiii la muncă (a patra zi de joi din luna aprilie), oamenii de pretutindeni îi mai aduceau pe cei mici la job atunci când nu aveau în grija cui să îi lase. De la această „regulă“ nu au făcut excepţie nici antreprenorii români, care îi supravegheau pe cei mici printre hârtii, contabilitate, rezultate financiare sau chiar rafturi de medicamente. Ştiau acum 20-30 de ani că vor genera curiozitate în mintea propriilor copii, care vor dori să le calce pe urme?

„Acum 30 de ani s-a născut Fildas Trading, dar s-a născut şi băiatul meu, aşa că sunt «gemeni»“, îşi amintea recent, la Gala ZF 2023, antreprenoarea Anca Vlad.

Ea conduce cel mai mare grup farmaceutic din piaţa locală - Fildas-Catena, un brand răsunător în industrie. Fiul său Alexandru Vlad este deja implicat în business şi urmează paşii de tranziţie către generaţia pe care o reprezintă.

„Chiar îmi aminteam cum suna pager-ul şi cel mic plângea sau citeam faxurile în timp ce alăptam. Cam aşa a fost viaţa mea de antreprenoare, destul de complexă. Copiii (antreprenoarea are doi copii, o fiică şi un fiu – n. red.) spun că au fost trei fraţi şi mă întreabă şi acum: Pe cine ai iubit mai mult, de fapt? Iar eu spun: Pe voi“, adaugă Anca Vlad.

Ea a militat permanent pentru păstrarea afacerilor în familie, pentru susţinerea acestor businessuri. Între 65% şi 80% dintre companiile din Uniunea Europeană sunt afaceri de familie, potrivit asociaţiei European Family Businesses (EFB).

„E minunat să creăm tradiţia transmiterii pasiunii pentru business şi a răspunderii mai departe peste generaţii“, a mai adăugat Anca Vlad, care este şi vicepreşedinta EFB. Împreună, Catena şi Fildas au trecut în 2022 de 12 mld. lei afaceri, adică circa 2,5 mld. euro.

Întâi o tranzacţie, apoi o tranziţie

Tot în domeniul farma, un alt grup antreprenorial mare este pe acelaşi drum al tranziţiei de la o generaţie la alta. Ropharma, creat de antreprenorul Mihai Miron, care include producţie de medicamente, distribuţie şi retail, urmează să fie preluat de fiul fondatorului.

„Managementul Ropharma intenţionez să-l transmit către Mihai Gabriel Miron, fiul meu, absolvent al UMF Cluj-Napoca. El este deja în business de şase ani, actualmente responsabil pentru activitatea de retail în mod deosebit. De facto, l-am luat cu mine «pe teren», în fabrica de medicamente, în farmacii şi în depozite de acum 25 de ani“, a spus Mihai Miron.

De meserie farmacist, Mihai Miron a pariat pe sectorul producţiei de medicamente, fiind printre primii investitori în acest domeniu. El a pus bazele fabricii de medicamente Europharm la Braşov, business pe care l-a vândut în 2000, către britanicii de la GlaxoSmithKline.

Ulterior, antreprenorul a dezvoltat Ropharma, unul dintre cele mai mari grupuri farma locale.

„Am avut experienţa unui exit în urmă cu 26 de ani, o experienţă interesantă. Acum încercăm şi varianta continuităţii, să punem în valoare şi expertiza generaţiilor“, mai adaugă antreprenorul.

Iar afacerile de familie în domeniul farma sunt de obicei predate următoarei generaţii, atunci când şi copiii doresc să preia businessul.

Amintiri din copilărie

„Mă jucam cu pastilele în vacanţe, când mergeam în farmacie, mâncam vitamina C“, spunea anterior George Echim, care conduce astăzi alături de tatăl său, Ilie Echim, Farmacia Ardealul, unul dintre cele mai mari businessuri regionale din retailul farma. Şi sora sa, Anca Leureanu, a preluat din spiritul anteprenorial al tatălui şi se ocupă de Bebe Ardealul, businessul cu produse pentru copii.

Şi antreprenoarea Cristiana Ungureanu, de profesie farmacistă, îl are alături în business pe fiul său Dan Ungureanu, care a urmat aceeaşi profesie. Tot în retailul farma, fraţii Mihai şi Gabriel Băjan au preluat businessul de farmacii cu acelaşi nume de la tatăl lor, Ilie Băjan.

În zona de sănătate, şi fraţii Mihai şi Nicolae Marcu au dus mai departe afacerea creată de mama lor, reuşind să urce MedLife în vârful pieţei medicale private.

Dar şi în alte domenii am asistat în ultimii ani la tranziţii răsunătoare între generaţii.

Karina Pavăl, fiica lui Dragoş Pavăl, fondatorul retailerului de bricolaj Dedeman, cea mai puternică firmă antreprenorială românească, este un astfel de exemplu. După ce a studiat în străinătate, în Marea Britanie, s-a întors în România pentru a se implica activ în businessul familiei, un adevărat imperiu în bricolaj. La fel ca mulţi alţi moştenitori din businessul local, şi Karina Pavăl este apropiată de vârstă cu businessul în care face astăzi primii paşi. Dedeman apărea în 1992, cu un an înainte de naşterea Karinei.

Din curiozitate se naşte implicarea

Businessul FAN Courier are o echipă activă în management, iar acţionarii sunt în continuare implicaţi în activitatea liderului din piaţa de curierat. Copiii lor nu au stat însă departe de businessul părinţilor.

„Implicarea copiilor în activitatea FAN a venit firesc, natural. Aproape toţi au venit iniţial din curiozitate, au făcut practică în vacanţele de vară şi au experimentat diverse joburi în cadrul companiei. În acelaşi timp, fiecare şi-a urmat propriul drum universitar. Cei care au decis să se alăture echipei FAN au aplicat pentru joburile pe care le au în prezent în companie, au avut perioade de probă şi au rămas pentru că au demonstrat că îşi fac bine treaba“, au povestit reprezentanţii FAN Courier.

Prin puterea exemplului

Bazele dorinţei de a prelua afacerea familiei sau a deveni antreprenor sunt puse, deseori, încă din copilărie.

„Când a fost creat brandul Aqua Carpatica, eu aveam zece ani“, îşi amintea Stefanos Valvis, fiul „creatorului de branduri“, aşa cum este perceput antreprenorul Jean Valvis. El se ocupă de businessul de familie din domeniu vinului Domeniile Sâmbureşti.

Un alt astfel de exemplu este Radu Timiş junior, fiul cel mare al fondatorilor grupului Cris-Tim Cristina şi Radu Timiş, care a preluat funcţia de CEO al businessului cu mezeluri, lactate şi vinuri. „Compania asta este viaţa noastră, copiii sunt ca o prelungire a ta, ei fac lucrurile chiar mai bine decât tine“, spunea recent Radu Timiş, fondatorul businessului.

Iar de lucrurile făcute „mai bine“ de next-gen a vorbit şi Matei Titianu (27 de ani), care s-a implicat în businessul Agrorusava, o afacere care astăzi cultivă cereale pe o suprafaţă de 600 de hectare în localitatea Urleasca din Brăila.

„Când am venit eu în fermă, aceasta nu era deloc digitalizată şi nu era deschisă la digitalizare. Ferma a evoluat mult în ultimii trei ani şi are tendinţa de a evolua în continuare prin prisma faptului că eu caut să deschid calea către noi tehnologii“, povestea Matei Titianu.

Tot în domeniul agriculturii, Răzvan Prelipcean s-a implicat alături de sora sa în afacerea familiei - Naturleg Organic Farming, o fermă care lucrează o suprafaţă de circa 500 de hectare în localitatea Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa.

Tranziţie la început

În România, în prezent, se dau o parte din frâiele businessurilor către copii, însă prezenţa fondatorilor rămâne pentru moment una activă. În ţări cu tradiţie mai lungă în business, afacerile sunt deja la a treia, chiar a patra generaţie. Spre exemplu, compania farmaceutică Biocodex a apărut în urmă cu mai bine de 70 de ani, după al Doilea Război Mondial, pe modelul afacerilor de familie create de antreprenori în Franţa. Firma a fost fondată de un farmacist, care a inventat formula Enterol, medicamentul probiotic folosit astăzi în afecţiunile gastrice. Businessul a rămas o afacere de familie, fiind la a treia generaţie.

„Compania este la a treia generaţie şi actualii acţionari sunt mândri de ce a inventat bunicul lor. Preferă să rămână un business de familie pentru libertatea pe termen lung“, a spus Nicolas Coudurier, CEO al Biocodex.

În cazul afacerilor româneşti, tranziţia către următoarea generaţie se face mai lent, fondatorii fiind în continuare ataşaţi de businessul creat. În plus, sunt domenii, inclusiv cel de retail farmaceutic, în care moştenitorii nu vor să ducă mai departe afacerea părinţilor, astfel că soluţia este un exit către un jucător mai mare.