Dincolo de varianta digitală a revistei, şi activitatea noastră, a redacţiei Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situaţia multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau faţă în faţă, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfăşurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalităţi de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învăţăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiţi ca niciodată pentru mediul digital, hotărâţi să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.

Jurnal de coronavirus: sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim

„Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunţau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?

Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate... la mustaţă. Care sunt tranzacţiile care nu au mai fost făcute în România?

„Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% - opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020.” Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

„Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,

Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance  în cadrul firmei de  audit şi consultanţă  a Deloitte România

„În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv şi preşedinte al directoratului OMV Petrom

Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români

Business MAGAZIN a  bătut - virtual - la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.

Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu)

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space - observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

„Atunci când lucrezi de acasă te poţi pierde în sarcinile zilnice şi nu vei simţi tranziţia dintre ziua «la birou» şi terminarea programului. De aceea, este foarte important să îţi menţii programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs

„Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (şi este) în acelaşi timp ca o imixtiune a muncii în viaţa lui privată şi în relaţiile personale.”

Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting

Drama patronilor şi angajaţilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor

Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult aşteptat din an deopotrivă pentru patronii şi angajaţii din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile. Cu ce soluţii vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?

„Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”

Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator Grup City Grill

STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care şi-au vândut afacerea înainte de criză?

Au fondat şi au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluţia afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi - străini mai ales, dar şi români - în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România

Am scris recent despre noua realitate a angajaţilor din România, despre cum îşi împart timpul între sarcinile de birou şi viaţa de acasă, precum şi despre faptul că mulţi dintre ei îşi doresc să păstreze o parte din lecţiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică - mai ales în materie de priorităţi - a liderilor din mediul de afaceri românesc?

„Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”

Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG

„Cred că prima lecţie pe care o putem învăţa încă de pe acum este legată de managementul crizei şi de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză  ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exerciţiu şi cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România

„Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiaţi unii de alţii, să fim mai participativi şi mai implicaţi în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viaţa, să fim mai responsabili şi să investim mai mult în sănătatea noastră şi în măsurile de prevenţie şi siguranţă în societate.”

Sergiu Manea, CEO BCR

Sfârşitul work life balance-ului?

Graniţa dintre viaţa personală şi viaţa profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?

„Fiind nevoiţi să ne petrecem timpul în casă şi ca atare să adaptăm şi programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfăşura alte activităţi, în afara celor casnice, putem avea senzaţia că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentaţia de a rămâne logaţi pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiţii în care ne putem simţi stresaţi, suprasolicitaţi, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneş, HR manager Smartree

Cu reflectoarele stinse

Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din ţară (şi nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului

şi-au folosit creativitatega pentru a-şi continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajaţii multinaţionalelor şi-au mutat şi ei birourile în case. Cu toţii aşteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol. 

„Ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit  o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el  - lucrul acesta nu poate fi neglijat - s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti