"Pentru clienţii care au luat la un moment dat credite în franci elveţieni, era important să fie informaţi cu privire la riscuri, banca trebuie să informeze clienţii, face parte din etica profesională a băncilor, din bunul simţ al meseriei noastre. Sunt clienţi care trebuia să ştie de la bun început că pot exista riscuri, printre care rata de schimb", a declarat joi Lhotte în conferinţa de presă ocazionată de anunţarea rezultatelor BRD pentru anul trecut.

El şi-a exprimat îndoiala că toţi cei peste 75.000 de debitori în franci elveţieni au fost informaţi corect şi avertizaţi asupra riscului de către băncile care i-au creditat.

"Există 75.000 de clienţi care au făcut credite în franci elveţieni şi nu sunt sigur că tot atâţia clienţi au fost avertizaţi de aceste riscuri", a spus Lhotte.

Directorul BRD a precizat că banca pe care o conduce are cinci astfel de credite în portofoliu şi urmează să propună clienţilor respectivi conversia în lei, la cursul dinaintea aprecierii puternice a francului, la jumătatea lunii ianuarie.

"Sunt cinci clienţi, am văzut dosarele, eu sper ca şi peste 20-30 de ani să rămână clienţii noştri. Când banca a acordat creditele, mă întreb dacă au fost bine informaţi, oare li s-au explicat riscurile? (Lhotte nu era pe atunci la conducerea băncii - n.r.) O să le propunem conversia în lei la cursul dinainte de 15 ianuarie. Nu putem face recomandări altor bănci, nu dăm lecţii nimănui, dar trebuie să fim corecţi şi să lucrăm pe o bază de echitate", a explicat Lhotte.

Banca a derulat, pentru câteva luni în anul 2006, o ofertă pentru clienţii cu venituri mari. Ulterior, a decis să oprească acest tip de finanţare. Soldul celor cinci credite în franci elveţieni este de circa 280.000 CHF.

Directorul BRD este de acord cu poziţia exprimată de BNR, de negocieri individuale între bănci şi clienţi pentru a găsi o soluţie favorabilă în cazul creditelor în franci elveţieni, însă şi cu cea a premierului Victor Ponta de după izbucnirea "crizei francului", când spunea că fiecare trebuie să-şi asume responsabilitate, iar dacă o bancă are o parte de răspundere fiindcă n-a informat corect şi suficient clienţii, trebuie să-şi asume acea responsabilitate.

Pe de altă parte, Lhotte a menţionat că nu a fost de acord cu poziţia exprimată de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) într-un comunicat de la finele lunii ianuarie privind soluţiile propuse de bănci clienţilor şi a refuzat să-l valideze. BRD se mai gândeşte astfel, în urma unor diferenţe de opinii, dacă va rămâne în continuare în componenţa CPRB.

Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România. Cele şase bănci deţin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem şi peste o treime din personalul din domeniu.

CPBR consideră că transformarea împrumuturilor în altă monedă trebuie să respecte o directivă UE aplicabilă din 2016 potrivit căreia operaţiunea ia în calcul cursul de schimb de la data efectuării, iar legea insolvenţei persoanelor va fi benefică doar dacă nu va încuraja lipsa de disciplină la rambursare.

Referitor la unele propuneri legislative sau ale societăţii civile care vizează impunerea altui curs de schimb faţă de cel al pieţei pentru conversia creditelor acordate în franci elveţieni, CPBR arata că această problema nu poate fi tratata decât punctual, între băncile care au acordat astfel de credite şi clienţii acestora, pentru găsirea de soluţii viabile.