♦ În proiectul de ordonanţă de urgenţă „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (...)“ guvernul arată că starea finanţelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranţă de a se încadra în ţinta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.

Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiţii.

Nu ne vom încadra în ţinta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis preşedintele Klaus Iohannis. Aşa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeţi cureaua“. (Deosebirea faţă de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanţe de urgenţă - una care priveşte eliminarea unor scutiri fiscale şi majorări de taxe şi o alta care ţinteşte reducerea cheltuielilor publice - vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituţie, dar deloc recomandată într-o democraţie calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliţii PSD-PNL chiar este cu cuţitul la os şi uimitor este că nimeni nu dă explicaţii cum s-a ajuns aici, cu o economie care creşte mai bine decât alte ţări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul aşteptărilor.

Salariile nu vor fi reduse pe cale administrativă, dar a avut grijă inflaţia să reducă cu o treime puterea de cumpărare, în ultimii doi ani. Aşa că sindicatele din sistemul public cer în stradă măriri de salarii care să acopere măcar inflaţia, în vreme ce guvernul nu are bani nici să-şi acopere cheltuielile curente.

Deficitul bugetar a ajuns, la şase luni din an, la 37 de miliarde de lei (7,4 mld. euro), cu venituri de 248 mld. lei şi cheltuieli de 280 mld. lei.

Guvernul spune că deficitul ar putea ajunge la 6,8% din PIB şi ar putea pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR, cu consecinţe grave pentru economie.

Aşa că, înapoi la doctrina „mai faceţi o gaură la curea“.

Cum strânge guvernul cureaua:

⇒ Reduceri de personal cu funcţii de conducere – doar 8% din numărul membrilor unei instituţii vor avea poziţii de conducere.

⇒ Reducerea numărului de consilieri în instituţii cu 50%

⇒ Limitarea sporurilor salariale şi a voucherelor de vacanţă.

⇒ Limitarea cheltuielilor lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontate din fonduri publice.

⇒ Cheltuielile unei administraţii pentru cultură, recreere, religie şi sport nu pot depăşi 5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent.

⇒ Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare sunt diminuate cu gradul de necolectare a taxelor locale.

⇒ În privinţa companiilor statului, numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

⇒ Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare ordonanţei de urgenţă se desfiinţează.

⇒ În companiile statului, numărul de nou angajaţi nu poate fi mai mare de 7,5% din posturile existente, până la finalul lui 2023.

⇒ Consiliul de administraţie al companiilor publice cu o cifră de afaceri de 7,3 mil. euro şi cel puţin 50 de angajaţi  este format din maximum 7 membri.

⇒ Se reduce remuneraţia membrilor consiliului de administraţie dintr-o regie autonomă.

⇒ Mai puţine maşini (cu excepţia companiilor care desfăşoară activităţi de producţie, mentenanţă, transport, intervenţie, urmărire contractate, conform obiectului de activitate). Aşadar: director general 1 autoturism; director general adjunct 1 autoturism; director de specialitate 1 autoturism; director economic/financiar 1 autoturism. Numărul maxim de autoturisme – 27 pe instituţie.

⇒ Valoarea unui autoturism (cu tot cu TVA) nou achiziţionat nu poate depăşi 23.000 de euro (35.000 – dacă autoturismul este „ecologic“).