Curtea de Casaţie din Istanbul a motivat acest verdict prin absenţa unor dovezi concrete împotriva celor 25 de acuzaţi şi a anunţat că intenţionează să reexamineze dosarele altor 63 de persoane condamnate în acelaşi caz.

Noul proces în dosarul "Balyoz" a fost deschis după ce justiţia turcă a anulat, în octombrie, condamnările pentru 88 de persoane, între care numeroşi ofiţeri superiori.

Acest prim verdict intervine la mai puţin de o săptămână după pronunţarea unei decizii a Curţii Constituţionale din Turcia, cea mai înaltă autoritate judiciară a ţării, potrivit căreia procesul în dosarul "Balyoz", la finalul căruia peste 300 de militari şi civili au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare, este inechitabil.

În urma acestei decizii, aceşti militari au fost repuşi în libertate.

În 2012, procesul lor a generat numeroase critici, care au pus în discuţie independenţa justiţiei turce.

Erdogan s-a felicitat la acea vreme în legătură cu aceste sentinţe, care corespundeau dorinţei sale de a priva armata turcă de influenţă politică.

Dosarul "Balyoz" este cel mai răsunător dintre scandalurile de complot vizând Guvernul islamo-conservator, care s-au multiplicat din 2007, pentru că acesta implică cele mai înalte sfere ale armatei într-o conspiraţie care ar fi fost pusă la cale din 2003, la un an după instalarea la putere a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, provenit din mişcarea islamistă).

Potrivit apărării, "Balyoz" era un simplu exerciţiu teoretic pregătit de armată în 2003, iar procesul ar fi fost o înscenare în vederea discreditării armatei, care a realizat patru puciuri din 1960 în Turcia şi a provocat demisia primului Guvern islamist, în 1997.