În cartea sa Pensées, publicată postum în 1670, filosoful francez Blaise Pascal pare să fi stabilit un argument infailibil pentru angajamentul religios, pe care îl considera un fel de pariu.

Dacă existenţa lui Dumnezeu e posibilă, susţinea el, atunci câştigul potenţial era atât de mare, o "eternitate de viaţă şi fericire", încât a face saltul spre credinţă era alegerea raţională.

Pariul lui Pascal presupune implicit că religia nu are beneficii în lumea reală, ci unele sacrificii.

Dar ce s-ar întâmpla dacă ar exista dovezi că religia ar putea contribui, de asemenea, la o viaţă mai fericită şi mai sănătoasă?

Credinţa pare să ducă la o viaţă mai fericită şi mai sănătoasă, sugerează studiile ştiinţifice. Aderarea la o biserică, sinagogă sau templu pare chiar să prelungească durata de viaţă.

Aceste constatări ar putea părea dovada unei intervenţii divine, dar puţini dintre oamenii de ştiinţă care examinează aceste efecte fac afirmaţii despre miracole. În schimb, ei sunt interesaţi să înţeleagă modul în care îmbunătăţeşte capacitatea oamenilor de a face faţă stresului vieţii. "Tradiţiile religioase şi spirituale îţi oferă acces la diferite metode de a face faţă care au beneficii distincte", spune Doug Oman, profesor de sănătate publică la Universitatea Berkeley din California. "Din punct de vedere psihologic, religiile oferă un pachet de ingrediente diferite", este de acord profesorul Patty Van Cappellen de la Universitatea Duke din Durham, Carolina de Nord, potrivit The Guardian.

Studierea beneficiilor de prelungire a vieţii pe care le aduce practica religioasă poate, prin urmare, să ofere strategii utile pentru ca oricine, de orice credinţă sau nu, să ducă o viaţă mai sănătoasă şi mai fericită. Baza de dovezi care leagă credinţa de o mai bună sănătate durează de zeci de ani şi cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări au luat forma unor cercetări longitudinale, care implică urmărirea stării de sănătate a unei populaţii de-a lungul anilor şi chiar a deceniilor. Fiecare dintre acestea a constatat că măsurile privind angajamentul religios al unei persoane, cum ar fi frecvenţa cu care merge la biserică, au fost asociate în mod constant cu o serie de rezultate, inclusiv un risc mai mic de depresie, anxietate şi sinucidere, precum şi o reducere a bolilor cardiovasculare şi a deceselor cauzate de cancer.

Persoanele credincioase trăiesc mai mult

Aceste studii au examinat populaţii din întreaga lume, cu rezultate remarcabil de consistente. Dr. Laura Wallace de la Booth School of Business a Universităţii din Chicago, de exemplu, a examinat recent necrologurile a peste 1.000 de persoane din SUA şi a analizat dacă în articol era consemnată afilierea religioasă a persoanei.

Publicându-şi rezultatele în 2018, ea a raportat că acele persoane evidenţiate pentru credinţa lor au trăit cu 5,6 ani mai mult, în medie, decât cele a căror religie nu fusese înregistrată; într-un al doilea eşantion, analizând în mod specific un set de necrologuri din Des Moines, în Iowa, diferenţa a fost chiar mai mare, aproximativ 10 ani. "Este la egalitate cu evitarea unor riscuri majore pentru sănătate, cum ar fi fumatul", spune Wallace.

O explicaţie evidentă pentru aceste constatări este aceea că oamenii credincioşi duc o viaţă mai curată decât cei nereligioşi: studiile arată că cei care merg la biserică au într-adevăr mai puţine şanse să fumeze, să bea, să se drogheze sau să practice sexul neprotejat decât cei care nu frecventează, deşi există, desigur, excepţii notabile.

Această viaţă mai sănătoasă poate fi rezultatul învăţăturii religioase în sine, care tinde să încurajeze principiile moderaţiei şi abstinenţei. Dar ar putea fi, de asemenea, şi faptul că organizaţiile religioase sunt un grup care se auto-selectează. Cine are suficientă voinţă pentru a se da jos din pat duminică dimineaţa, de exemplu, este posibil să aibă şi suficientă stăpânire de sine pentru a rezista celorlalte tentaţii ale vieţii.

Cititi mai multe pe www.medaifax.ro