♦ Deşi tendinţa este ascendentă, România rămâne codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare ♦ Creditarea privată totală a încetinit în 2020, ritmul mediu de creştere fiind de 5,1%, faţă de 7,6% în 2019 l PIB-ul a scăzut cu 3,9% în 2020, după ce în 2019 a crescut cu 4,1%.

Ponderea creditului privat în PIB a urcat în anul pan­demic 2020 la 26,8%, de la 25,3% din PIB în 2019, după 8 ani consecutivi de scădere, după cum remarcă BNR, în condiţiile în care soldul creditului privat a urcat până la 282,4 mld. lei, în timp ce valoarea PIB a scăzut anul trecut la 1.053,9 mld. lei.

Ponderea creditelor private în PIB în România este mult sub media europeană, de peste 80%.

„În conjunctura specifi­că a anului 2020, ponderea în PIB a creditului acordat secto­rului privat s-a majorat la 26,8%, de la 25,3% în 2019, după 8 ani consecutivi de scă­de­re, fiind evocate în acest con­text şi moratoriile de cre­dite, cu implicaţii favorabile asu­pra soldului creditului, dar şi asupra venitului disponibil re­al, pe perioada suspendării obli­gaţiilor de plată faţă de in­sti­tuţiile de credit, însă cu efec­te contrare, ulterior“, a expli­cat consiliul de adminis­tra­ţie al BNR în minuta aferentă şedinţei de politică mo­netară din 15 martie 2021.

Ritmul mediu de creştere a creditării private totale a încetinit în 2020 în condiţiile efectelor nefavorabile aduse de criza coronavirusului, la 5,1% pentru întregul an, sub viteza medie de creştere a creditării din anul 2019, de 7,6%.

Iar soldul împrumuturilor s-a majorat la finalul anului trecut la 282,4 mld. lei, după cum reiese din datele BNR.

Creditele în lei au avansat în 2020 cu un ritm mediu anual de 7,66% an/an, în timp ce avansul mediu al împrumuturilor în valută a fost de doar 0,03% an/an, în condiţiile în care în a doua parte a anului 2020 creditarea în valută a fost în scădere faţă de 2019. Comparativ, în 2019 creditele în lei avansau cu un ritm de 10,5% an/an, în timp ce avansul împrumuturilor în valută era de 2,3% an/an.

„S-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea în decembrie 2020 ñ ajungând la o medie de 4,7 la sută în trimestrul IV, doar marginal inferioară celei din trimestrul II ñ, iar în ianuarie 2021 aceasta s-a diminuat uşor. Componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea de-a lungul întregului interval, iar fluxul său a atins un maxim istoric în decembrie, în contextul redresării activităţii economice, precum şi ca efect al programelor guvernamentale şi al trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa mărindu-se în ianuarie la 69,6 la sută - recordul perioadei post-ianuarie 1996“, se mai arată în minuta BNR.

România a devenit în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare.

Ponderea creditului privat în PIB a revenit la nivelul de dinainte de 2007, coborând sub 30%, la minimul deceniului. Iar ponderea activelor bancare în PIB a scăzut în jur de 50%.

Numărul mare de firme cu capital negativ, nivelurile ridicate ale deficitelor bugetar şi deficitul comercial sunt piedicile pentru creşterea intermedierii financiare, după cum au explicat analiştii.

În anul 2020 Sergiu Oprescu, şeful Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al Alpha Bank declara că tema creşterii intermedierii financiare trebuie tratată la nivel naţional, cu toţi factorii care pot contribui la această strategie, cum ar fi băncile, BNR, Ministerul Finanţelor. În opinia şefului ARB, intermedierea financiară trebuie să crească de la nivelul actual spre 35%, obiectiv care ar putea să fie realizat, în principiu, în aproximativ 5 ani.

Bancherii au amintit de multe ori că există condiţiile pentru a creşte intermedierea financiară, având în vedere că indicatorii de capital şi lichiditate sunt la niveluri care pot susţine acest obiectiv, însă există şi alţi factori de influenţă.

Analizând retrospectiv situaţia intermedierii financiare în ultimii 30 de ani se constată că în anul 1990 intermedierea financiară realizată de sistemul bancar indica un nivel al activelor bancare brute de 120% din PIB, iar ponderea creditelor bancare acordate sectorului privat era de aproape 80% din PIB. De-a lungul anilor, intermedierea financiară s-a deteriorat, în condiţiile unei creşteri a economiei, ajungând în prezent la un nivel al activelor bancare de circa 50% din PIB, în timp ce creditele acordate sectorului privat a coborât spre 27% din PIB. Cele mai mici ponderi ale intemedierii financiare din ultimii 30 de ani s-au înregistrat în perioada 1999 - 2001, când nivelul activelor bancare a atins cel mai mic nivel de circa 30% din PIB, în timp ce creditele acordate sectorului privat se situau sub 10% din PIB, potrivit datelor citate de oficiali ai BNR.