Platformele de socializare joacă un rol tot mai important în campaniile electorale din Germania, favoarizând polarizarea şi amplificând mesajele partidelor populiste precum AfD. De la TikTok la X, reţelele devin teren de confruntare politică, unde dezinformarea şi algoritmii influenţează opinia publică şi deciziile alegătorilor. Ce rol ar trebui să joace platformele de socializare sau ar trebui să joace vreun rol?

Cum va modela social media campania electorală din Germania, cea mai mare economie a Europei?, se întreabă Deutsche Welle, cu ochii fiind pe rezultatul tulburător al votului din SUA şi pe scorurile excepţionale obţinute în alegerile locale de Alternativa pentru Germania, un partid de extremă dreapta. Un răspuns poate fi găsit la revista Wired, care prezintă un studiu unde se arată că TikTok i-a împins pe alegătorii tineri germani spre AfD.

Liderii partidelor tradiţionale din Germania sunt în mod clar îngrijoraţi de ascensiunea partidelor populiste, scrie DW. AfD şi-a asigurat puţin peste 30% din voturi la ultimele alegeri locale din landurile Turingia şi Saxonia, rezultate la care a contribuit eficienţa partidului în a ajunge pentru prima dată la votanţi pe TikTok. Matthias Kettemann, expert în reglementarea internetului şi în dreptul media la Universitatea din Innsbruck, din Austria, crede că este imposibil de spus exact ce impact au reţelele sociale în modelarea opiniei publice şi în mod mai larg a proceselor democratice de luare a deciziilor.

Cu toate acestea, ceea ce este clar este că tot mai mulţi oameni folosesc reţelele sociale şi că există o tendinţă generală spre polarizare. „Partidele din extrema dreaptă şi extrema stângă tind să se descurce mult mai bine pe reţelele de socializare, deoarece de obicei au poveşti mai uşor de înţeles şi care, la rândul lor, stimulează implicarea ajutate de algoritmii de amplificare ai platformelor”, a explicat Kettemann pentru DW. Observatorii sunt, de asemenea, atenţi la influenţa tot mai mare a unor vedete precum Elon Musk, cel mai bogat om din lume şi CEO al platformei X, care a fost, probabil, cel mai mare aliat al lui Trump în campania care l-a readus pe acesta la Casa Albă. După ce guvernul de coaliţie al Germaniei s-a prăbuşit pe 6 noiembrie, Musk s-a referit în mod repetat la liderii de centru-stânga ai Germaniei cu descrierea de „proşti”. Între timp, vice-cancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck, de la Partidul Verzilor din Germania, a făcut o surpriză şi a revenit pe platforma de microblogging după o pauză de şase ani, spunând că nu crede că este corect să lase X pe seama „trâmbiţelor şi populiştilor”. „Cea mai importantă problemă este dezinformarea începând de la vârf”, a atenţionat Jörg Hassler, expert în comunicare digitală şi politică la Universitatea Ludwig Maximilian din München.

El a spus că liderii politici se concentrează acum mai mult pe atacuri la persoană asupra concurenţilor lor sau pe a se angaja în dezbateri pe probleme secundare, cum ar fi data alegerilor. În timpul unei dezbateri din Bundestag, liderul de centru-dreapta al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) Friedrich Merz şi-a exprimat dezgustul faţă de videoclipurile false despre el generate de AI, care au circulat online şi au fost distribuite pe reţelele de socializare pentru a-l defăima. „Faptul că acestea sunt postate şi transmise de parlamentarii social-democraţi oferă o idee despre tipul de campanie electorală pe care, evident, sunteţi pregătiţi să o conduceţi aici, în Germania”, a spus Merz. „Problemele importante sunt cât de bine se descurcă economia, dacă statul este capabil să ofere bunăstare oamenilor şi aşa mai departe, dar se pare că politicienii nu sunt interesaţi să vorbească despre acestea”, a spus Kettemann. În timp ce instrumentele de campanie dezvoltate în SUA sunt supuse unor limite legale şi de reglementare stricte în Germania, de exemplu prin legile privind protecţia datelor şi legile privind finanţarea partidelor, reţelele sociale au devenit o parte importantă a ecosistemului media hibrid, în care informaţiile circulă între reţelele sociale şi instituţiile media tradiţionale. „Nu poţi câştiga alegeri pe reţelele de socializare, dar le poţi pierde”, a spus Hassler.

El a arătat exemplul lui Armin Laschet, care a candidat pentru CDU la funcţia de cancelar în alegerile federale din 2021. Campania lui Laschet a fost efectiv distrusă după ce politicianul a fost filmat râzând în timpul unei vizite oficiale în Rhein-Erft-Kreis, o regiune a Germaniei devastată de inundaţii extreme în iulie 2021. Indignarea s-a răspândit pe X, numit atunci Twitter, folosind hashtag-ul „#laschetlacht” („#râseteleluilaschet”). Pentru prima dată, în 2022 mai mulţi cetăţeni germani au declarat că urmăresc ştirile mai degrabă online decât la televizor, după cum se arată în sondajul anual al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului. Potrivit studiului media din 2024 al radiodifuzorilor publici germani ARD şi ZDF, doar o mică parte (7%) din populaţia germană foloseşte X în mod regulat, în comparaţie cu Instagram (37%), Facebook (33%) şi TikTok (18%).

„Cea mai importantă problemă este dezinformarea începând de la vârf”, a atenţionat Jörg Hassler, expert în comunicare digitală şi politică la Universitatea Ludwig Maximilian din München. El a spus că liderii politici se concentrează acum mai mult pe atacuri la persoană asupra concurenţilor lor sau pe a se angaja în dezbateri pe probleme secundare, cum ar fi data alegerilor.

Un alt factor important în viitoarele alegeri federale, a spus Kettemann, va fi rolul actorilor străini care folosesc operaţiuni de dezinformare, de exemplu fermele de boţi şi „campaniile întunecate” pe aplicaţii de mesagerie precum Telegram şi WhatsApp, pentru a împinge anumite idei. AfD şi noua Alianţă de stânga Sahra Wagenknecht (BSW) au funcţionat pe platforme pro-Rusia, conservatoare din punct de vedere social, antiimigraţie şi antiecologiste. „Ştim, de exemplu, că Rusia preferă anumite partide politice din Germania faţă de altele.

Vrea să exacerbeze tendinţele de polarizare în cadrul societăţii germane, şi aceasta este o ameninţare de care ar trebui să fim foarte conştienţi în perioada premergătoare alegerilor pentru Bundestag", a spus Hassler. UE a introdus deja un set cuprinzător de reglementări pentru reţelele sociale şi pieţele digitale cu Digital Services Act (DSA), care are ca scop prevenirea activităţilor ilegale şi dăunătoare online, precum şi a răspândirii dezinformării. În constatările preliminare emise în iulie, autorităţile de reglementare din UE au constatat că X încalcă DSA, afirmând că sistemul de verificare „înşală utilizatorii”, că platforma nu respectă „transparenţa necesară privind publicitatea” şi „nu oferă acces cercetătorilor la datele sale publice”. Provocarea acum va fi implementarea legislaţiei, a spus Kettemann, iar asta oricum nu se va întâmpla la timp pentru alegerile federale germane din februarie. „Unele platforme precum X nu par să coopereze în niciun fel cu regulile UE, aşa că va fi destul de dificil să aducem această platformă la conformitate cu valorile democratice şi cu regulile UE”, a spus el.

Acest lucru ar putea fi şi mai dificil în viitor, deoarece rolul lui Musk creşte în procesul de elaborare a politicilor americane, a spus Kettemann, după ce vicepreşedintele ales al SUA, JD Vance, a sugerat că SUA şi-ar retrage sprijinul pentru NATO dacă UE ar încerca să reglementeze X. Kettemann a îndemnat partidele tradiţionale ca, pe măsură ce tot mai mulţi alegători, în special tinerii, se informează despre politică şi afacerile mondiale pe reţelele de socializare, să-şi intensifice activităţile pe reţelele de socializare, deoarece nu ar trebui să lase câmp liber actorilor de dezinformare. „Trebuie să luptăm”, a spus el. Iar până la alegeri, TikTok lucrează. Tinerii germani care căutau pe această platformă de socializare partide şi candidaţi au primit în mod disproporţionat conţinut legat de AfD, arată o analiză distribuită de WIRED. TikTok a ajutat la promovarea partidului politic de extremă dreaptă în rândul tinerilor alegători înaintea alegerilor europarlamentare, chiar şi atunci când aceştia căutau în aplicaţie alte partide politice sau politicieni, au găsit analiştii de la think tankul AI Forensics and Interface, specializat în tehnologia informaţiei. Cercetătorii au descoperit că, într-un sfert din cazuri, tinerii utilizatori din Germania care căutau în aplicaţie anumite partide politice şi pe politicienii acestora în săptămânile premergătoare votului din 5 iunie au primit în schimb sugestii pentru alte partide. În majoritatea acestor cazuri, li s-au oferit sugestii legate de AfD.

Este deja bine documentat că AfD a folosit cu succes TikTok pentru a răspândi extremismul şi dezinformarea către un public mai tânăr, dar noua cercetare sugerează că grupul de extremă dreaptă, care a fost etichetat „extremist” de către un tribunal german la începutul acestui an, a fost ajutat de chiar algoritmul TikTok. TikTok, căruia i s-a furnizat o copie a raportului final înainte de publicare, nu a contestat rezultatele cercetării, dar a precizat că, în trecut, a făcut ca unele conturi legate de AfD să nu fie eligibile pentru recomandări de căutare ca urmare a încălcărilor regulilor privind conţinutul. „Pentru căutarea obişnuită, veţi vedea că AfD apare mai des, deoarece AfD este mai prezent pe TikTok, dar pentru sugestiile de căutare există şi acest aspect algoritmic în care cineva ia decizia de a lega aceste două căutări”, a explicat Martin Degeling, care urmăreşte sistemele de recomandare bazate pe IA la Interface. „Tu cauţi Partidul Verzilor şi apare AfD, cauţi CDU şi apare AfD, dar când cauţi AfD, nu apare niciun alt partid.”

Cercetătorii spun că descoperirile lor nu dovedesc nicio colaborare activă între TikTok şi partidele de extremă dreaptă precum AfD, dar că structura platformei le oferă actorilor cu rol negativ o oportunitate de a-şi răspândi mesajele mai bine. „Funcţiile încorporate ale TikTok, cum ar fi sugestiile «Alţii mai caută şi» oferă un spaţiu slab moderat de care extrema dreaptă, în special AfD, poate profita”, spune Miazia Schüler, cercetător la AI Forensics. „În timpul alegerilor, TikTok nu oferă o vizibilitate egală tuturor partidelor şi, practic, creează sugestii care nu se bazează pe conţinutul din interiorul aplicaţiei”, spune Salvatore Romano, şeful de cercetare la AI Forensics, adăugând că cercetările efectuate în Franţa, Polonia, Italia şi alte ţări ale UE au constatat că „un conţinut la fel de problematic a fost afişat” şi acolo.

TikTok asigură că a pus în aplicare instrumente specifice fiecărei ţări pentru a combate răspândirea dezinformării în timpul alegerilor UE. „Protejăm integritatea platformei noastre prin aplicarea proactivă a politicilor ferme împotriva dezinformării electorale şi a discursurilor instigatoare la ură şi conectând oamenii la informaţii de încredere din centrele noastre electorale, care au primit peste 7,5 milioane de vizite înainte de alegerile UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al TikTok Ariane de Selliers pentru WIRED. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că într-o treime din căutări utilizatorilor li s-au prezentat sugestii de căutare pe teme conspirative şi în stil clickbait, care nu aveau prea mult de-a face cu termenii căutaţi.

Când căutau conţinut legat de Verzi, un partid politic din Germania, sugestiile de căutare TikTok au inclus „soţia lui Habeck pleacă”, o referire la liderul Partidului Verzilor şi la vicecancelarul german Robert Habeck. Sugestia a fost inclusă chiar dacă nu există nicio substanţă în spatele informaţiei şi nu există videoclipuri pe TikTok care să aibă legătură cu aceasta. „Sugestia insinuează o curiozitate asemănătoare bârfei bazată pe răspândirea de informaţii false de dragul unui titlu aparent demn de ştire, care are puţine implicaţii politice”, au scris cercetătorii în analiza lor.

TikTok nu a răspuns la întrebarea cum sau de ce au fost sugeraţi aceşti termeni de căutare. Alte exemple includ promovarea sugestiilor de căutare aleatorii în stil clickbait, cum ar fi „prinţesă bisexuală” atunci când este căutat Partidul Social Democrat sau sugestii care provoacă teamă precum „Ultimul avertisment al lui Putin” atunci când sunt căutaţi Verzii. Chiar dacă utilizatorii nu dau clic pe niciuna dintre sugestiile de căutare din aplicaţie, doar vizualizarea sugestiilor este suficientă pentru a face ca termenii să rămână în mintea oamenilor şi, cu cât sugestiile sunt mai extreme, cu atât este mai probabil ca ei să îşi amintească de ele. Prin cercetările efectuate anul trecut de Interface and AI Forensics s-a descoperit că utilizatorii cărora li s-au prezentat o serie de sugestii de căutare au ales cel mai adesea titlul cel mai sugestiv pe care să facă clic. Într-un caz, titlul: „Olaf Scholz Caught in a Club” a primit de trei ori mai multe clicuri decât orice alt termen de căutare sugerat. Sugestiile de căutare pe TikTok sunt create pe baza unei combinaţii de factori, inclusiv videoclipurile recente, comentariile şi termenii populari în căutări.

Un alt factor important în viitoarele alegeri federale, a spus Kettemann, va fi rolul actorilor străini care folosesc operaţiuni de dezinformare, de exemplu fermele de boţi şi „campaniile întunecate” pe aplicaţii de mesagerie precum Telegram şi WhatsApp, pentru a împinge anumite idei.

„Oamenii îşi amintesc de fapt aceste titluri de bârfă sau clickbait care sunt păstrate în sistem fără a avea de fapt conţinut care să le susţină”, a spus Degeling. „Este o dovadă că sugestiile de căutare, de la sine, indiferent dacă există vreun videoclip legat de ele, rămân de fapt în mintea oamenilor.” Cercetările efectuate de Interface and AI Forensics au descoperit că 67% dintre utilizatorii TikTok cu vârsta între 18 şi 25 de ani din Germania au folosit frecvent funcţia de căutare a aplicaţiei, ceea ce aminteşte de cercetările Adobe publicate la începutul acestui an, potrivit cărora 40% dintre americani folosesc TikTok ca motor de căutare, iar utilizatorii din generaţia Z se bazează mai mult pe el decât pe Google.

TikTok a spus că mulţi factori contribuie la recomandarea unui termen de căutare şi la ce cuvinte cheie sunt sugerate, inclusiv comentariile şi căutările frecvente făcute după vizionarea unui videoclip. Conform acestui raport, algoritmii de recomandare TikTok sunt proiectaţi pentru a creşte implicarea, dar nu ţin cont întotdeauna de riscurile sociale asociate unor astfel de sugestii. Această constatare ridică întrebări privind responsabilitatea platformelor de socializare în context electoral, mai ales având în vedere efectele pe termen lung asupra opiniilor şi alegerilor politice ale utilizatorilor.