Guvernul Dăncilă (PSD / ALDE)a adoptat săptămâna trecută un proiect de lege prin care sumele de peste 2.000 de euro trimise în ţară trebuie însoţite de acte justificative. Este vorba despre o lege care ar transpune în legislaţia românească o directivă europeană împotriva spălării banilor şi a terorismului, dar guvernul putea să mai amâne adoptarea ei sau să fixeze un prag mai înalt. Economiştii cred că intenţia finală a guvernului este aceea de a impozita banii trimişi din străinătate în ţară - peste 3 miliarde de euro anual. Desigur că nu toţi vin prin transfer bancar, dar, dacă ar fi impozitaţi, statul s-ar alege cu un câştig de 300 de milioane de euro anual.

 

„Mie mi se pare limpede că ceea ce se urmăreşte este impozitarea banilor câştigaţi în străinătate. Sigur, orice măsură împotriva teroris­mului este bună, dar opinia mea este aceea că sensul final al legii este de a impo­zita banii trimişi din străinătate acasă”, comen­tează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA Româna. Pe de altă parte, Gabriel Biriş, avocat de business, spune că impozitarea nu este posibilă nici pe Codul fiscal în vigoare, nici pe legislaţia privind evitarea dublei impuneri.

 

„Este adevărat că se adoptă în dreptul intern o directivă europeană. Dar guvernul trebuia să ţină seamă de specificul ţării, să ia în considerare că foarte mulţi români din străinătate trimit bani acasă. Cei care vor avea de suferit vor fi românii şi economia. Pentru că banii aceştia se văd în consum. În primul rând, pragul trebuia fixat mult mai sus, astfel încât românii care trimit bani copiilor lor să nu fie afectaţi. Să nu ne facem iluzii, terorismul nu se finanţează prin MoneyGram. Deocamdată avem de-a face cu un proiect care intră în vigoare abia după ce este votat în Parlament. Iar în Parlament poate fi îmbunătăţit”, crede Gabriel Biriş. El mai spune că, într-un fel sau altul, banii tot vor veni, pentru că nu-ţi poţi lăsa copiii fără mâncare. Dar vor veni mai greu şi asta se va vedea în nivelul de consum şi, pe cale de consecinţă, în economie şi, cel mai grav, va face amară viaţa şi aşa amară a muncitorilor români din străinătate. În primele trei luni din an, românii din străinătate au trimis acasă 600 mil. euro. Spre comparaţie, investiţiile străine au fost, în aceeaşi perioadă, de 1,3 mld. euro. Remiterile au scăzut în ultima vreme, dar au fost ani, primii patru ani de după criză, de pildă, în care aceşti bani au fost de două ori mai mulţi decât investiţiile străine directe, iar «străinezii» au fost primii investitori în economia României. În ultimii cinci ani, remiterile au fost în medie de 3 mld. euro anual. Banca Naţională poate urmări destul de bine traseul banilor, pentru că, chiar dacă ei nu sunt trimişi prin transfer bancar, ci vin în buzunare, apar în piaţă, la casele de schimb sau se văd în nivelul consumului. Guvernul vrea acum şi documentele justificative pentru sumele transferate ce depăşesc 2.000 de euro.