Rusia se face direct vinovată de crearea unei crize a securităţii alimentare şi de creşterea preţurilor pentru energie, din cauza războiului declanşat în Ucraina. La problemele cauzate de Rusia, se se adaugă şi influenţa Chinei, care a început să acţioneze în trei domenii responsabile de creşterea inflaţiei la nivel global, sunt de părere economiştii de la Peterson Institute for International Economics, citaţi de CNBC.

„Războiul dintre Rusia şi Ucraina impactează puternic zona est-europeană. De asemenea Rusia contribuie şi la o criză alimentară globală, pentru că blochează atât fertilzantul vital pentru fermieri, dar şi exporturile agricole ale Ucrainei. La această problemă se adaugă şi acţiunile Chinei”, au atenţionat economiştii instituţiei americane.

Analiştii atrag atenţia asupra tarifelor impuse de gigantul asiatic pentru două tipuri de mărfuri foarte importante – carnea de porc şi îngrăşămintele agricole. Influenţa şi abordările Chinei se extind dincolo de zona alimentară. China rămâne unul dintre cei mai importanţi producători de oţel la nivel global, iar profitând de această poziţie, ţara a impus restricţii asupra comercializării metalului.

Toate aceste restricţii au dus la explozii de preţuri în alte colţuri ale lumii, de pe urma cărora au beneficiat doar chinezii.

„China continuă să se comporte de parcă ar fi o ţară mică, iar efectele politicilor sale aduc profit doar în interiroul ţării, în timp ce costurile şi efectele negative sunt transferate către lumea din afară”, au mai spus economiştii de la Peterson Institute for International Economics.

Măsurile şi politicile implementate de China se extind asupra unor zone foarte importante. Efectele negative ale deciziilor politice şi economice influenţează direct domeniul alimentar şi industria grea.

Preţul fertilizanţilor din întreaga lume a început să crească în 2021 pe fondul unei cereri ridicate şi a unor preţuri pentru energie aflate în continuă creştere.

În vara lui 2021, autorităţile chineze au dat ordin marilor companii să oprească exporturile de îngrăşăminte „pentru a asigura stabilitatea şi aprovizionarea pieţei interne”. În timp ce lumea experimenta preţuri din ce în ce mai mari pentru îngrăşăminte, exporturile chinezeşti au scăzut, iar producţia internă s-a majorat semnificativ.

„Mai puţin îngrăşământ înseamnă mai puţine culturi, iar această problemă vine într-un moment extrem de prost”, a declarat un economist, făcând referire la presiunea pe care războiul ruso-ucrainean o pune asupra exporturilor agricole.

Deciziile Chinei îşi spun cuvântul şi în privinţa exporturilor de metale. Preţul oţelului din China şi din întreaga lume a crescut semnificativ în ultimii doi ani, după ce naţiunea asiatică a anunţat că-şi va reduce producţia internă de oţel pentru a-şi atinge obiectivele privind decarbonizarea.

Pentru a ţine sub control preţurile pe plan intern, autorităţile chinze au ridicat interdicţia privind importurile de deşeuri de oţel. De asemenea, au fost implementate câteva runde de restricţii privind exportul, dar şi o serie de majorări ale taxelor de export.

Până în martie, preţul oţelului venit din China a fost cu 5% mai mic decât în perioada restricţiilor. Cu toate acestea, această scădere impactează negativ alte naţiuni.

„Autorităţile chineze au jucat acelaşi joc ca în cazul îngrăşământului. Scăderile de preţ s-au transformat de fapt în majorări pentru lumea din afara Chinei”, sunt de părere economiştii.