"Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in continuare", a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD, citat de publicatia Emerging Markets.

Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga lichiditate din subsidiarele lor est-europene.

Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile la socuri. "Desi tarile est-europene au demonstrar ca au capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am putea asista la probleme suplimentare in regiune", afirma Allen.

Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est "este foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi afectati".

Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009, prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a limita consecintele negative ale unei eventuale crize. "Avem deja un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme, indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est", apreciaza Mark Allen.

"TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10"

Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea economica. "Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate, inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau explorarea posibilitatii unor 'bad banks'" (institutii care sa colecteze activele cu probleme).

In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a impactului lor asupra creditarii. "Motivul pentru care asa ceva e necesar e ca nu am depasit inca pericolul", afirma Piroska Nagy, consilier principal al economistului-sef al BERD.

Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile de credite neperformante raman substantiale. "Toate bancile din Romania vaneaza corporatiile de top 10", declara un oficial al unei institutii multilaterale de credit din Bucuresti. "Ele le ofera dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista foarte putine credite disponibile."

Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an. Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit, admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar ca ritmul de crestere s-a incetinit: "Costul riscului e in scadere, am vazut asta in special in primul trimestru din 2011".