Unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp după ce virusul a început să se răspândească. Am înţeles rapid cât de mortală poate fi o infecţie, în special pentru cei cu afecţiuni preexistente, precum diabetul şi bolile de inimă. Dar a fost nevoie de ani de cercetare pentru a începe să înţelegem cum o criză de Covid poate duce la schimbări de durată, uneori invizibile, în diferite părţi ale corpului.

Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronică şi ceaţa cerebrală, sunt considerate Covid de lungă durată, definite ca simptome ale unei infecţii care persistă timp de cel puţin trei luni. Conform unor estimări, 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu o formă sau alta de long-Covid. Dar o infecţie poate duce şi la alte probleme, inclusiv la afectarea plămânilor şi a inimii şi la modificări ale microbiomului intestinal, care nu sunt întotdeauna recunoscute precum Covid de lungă durată, dar care pot avea totuşi un efect de durată asupra sănătăţii noastre.

Acum avem o idee mai bună despre ceea ce ar putea fi în spatele acestor schimbări, inclusiv rolul inflamaţiei răspândite pe care Covid o poate provoca. Pentru majoritatea oamenilor, inflamaţia va dispărea odată ce virusul dispare.

Dar pentru unii, dacă „face ravagii” prea intense sau persistă ca o „ardere lentă” pentru prea mult timp, poate face ravagii în organism, a declarat Dr. Braden Kuo, neurogastroenterolog la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times.

Plămânii

Covid irită plămânii şi poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultăţi persistente de respiraţie şi tuse. În cazuri rare, Covid poate determina pacienţii să dezvolte pneumonie şi să lase cicatrici şi mase mici de ţesut, numite noduli, în plămâni. Aceste cicatrici pot îngreuna respiraţia. Studiile mici au sugerat că peste 10 la sută dintre persoanele spitalizate cu o infecţie cu Covid aveau cicatrici pulmonare şi alte probleme doi ani mai târziu.

Cauza: Virusul invadează celulele de-a lungul căilor respiratorii, provocând inflamaţii care pot ataca şi uneori distruge ţesutul pulmonar sănătos. Acest lucru poate afecta capacitatea plămânilor de a furniza oxigen în întregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze şi să se repare, ei formează cicatrici. Dar ţesutul cicatricial în sine poate rigidiza plămânii şi reduce capacitatea pulmonară, ducând la simptome de durată, cum ar fi tusea şi dificultăţi de respiraţie.

Intestinul

Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greaţă, vărsături şi diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipaţie, diaree şi dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Într-un studiu din 2024, cercetătorii au estimat că atacurile cu Covid au lăsat până la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durată şi 13% cu probleme gastrointestinale un an mai târziu.

Cauza: Oamenii de ştiinţă nu ştiu exact de ce Covid poate afecta atât de mult funcţionarea normală a intestinului, dar înţeleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar că virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducând microbii benefici şi crescând numărul celor dăunători. Microbii „buni” pot ajuta la reducerea inflamaţiei, în timp ce microbii „răi” o pot creşte.

Inflamaţia provocată de infecţia în sine, precum şi de microbii intestinali modificaţi, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor şi componentelor descompuse ale alimentelor să scape din intestin în alte ţesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declanşa un răspuns de tip alergic la anumite alimente, ducând la intoleranţe alimentare.

Inflamaţia poate, de asemenea, să „mestece” nervii care semnalizează durerea în intestin sau care controlează contracţiile intestinale care menţin alimentele în mişcare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele să se deplaseze prea repede sau prea încet prin tractul digestiv, rezultând simptome precum diareea sau constipaţia.

Creierul

În perioada de vârf a unei infecţii, pacienţii dezvoltă adesea dureri de cap şi se pot simţi ameţiţi şi confuzi. Uneori se luptă să găsească cuvintele potrivite, au dificultăţi de concentrare sau de urmărire a unei conversaţii sau constată că au lacune în memorie.

Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat că aproximativ 20 până la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceaţă cerebrală cel puţin trei luni după infecţia iniţială. Cercetările arată, de asemenea, că Covid poate duce la afecţiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sănătate mintală existente.

Cauza: Oamenii de ştiinţă încă lucrează pentru a identifica toţi factorii care contribuie la problemele neurologice de durată după Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamaţia persistentă, care deteriorează neuronii şi inhibă crearea de conexiuni cheie între sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetători cred, de asemenea, că zonele creierului implicate în cogniţie şi emoţii sunt deosebit de vulnerabile la inflamaţie, ceea ce ajută la explicarea de ce o infecţie poate induce sau agrava problemele de sănătate mintală.

O altă teorie este că virusul perturbă bariera hemato-encefalică, care protejează ţesutul cerebral şi este vitală pentru funcţia cognitivă.

Fragmente ale virusului pot, de asemenea, să rămână în creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive durează şi după infecţia iniţială.

Inima

O infecţie cu Covid-19 creşte riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale muşchiului cardiac şi bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat că având Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de până la trei ani.

Cauza: Atunci când aveţi o infecţie acută cu Covid, stresul provocat de febră şi inflamaţie poate solicita excesiv inima. În cazul unei persoane care are deja plăci acumulate în artere sau muşchiul inimii care a început să devină rigid, această solicitare poate duce la o bătaie neregulată a inimii sau la un atac de cord.

Dar oamenii de ştiinţă cred că, mai frecvent, virusul provoacă inflamaţii care lezează muşchiul inimii. Virusul poate, de asemenea, să afecteze celulele care căptuşesc vasele de sânge, ducând la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existentă să se desprindă şi să blocheze un vas de sânge. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subită în urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea în aval a muşchilor inimii şi a altor ţesuturi, ceea ce poate duce la insuficienţă cardiacă sau aritmie.

Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt şi lung de complicaţii cardiace. Unele cercetări sugerează că persoanele cu o grupă de sânge non-O - A, B sau AB - au un risc deosebit de crescut, poate pentru că grupa de sânge poate fi legată de modul în care sângele se coagulează.

Sistemul circulator

Studiile efectuate pe pacienţii cu long-Covid arată că organismul lor are probleme în a transfera sângele din picioare şi abdomen către inimă. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge pe care inima o pompează, cauzând oboseală, dificultăţi de respiraţie şi o senzaţie de rău după efort.

Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de ştiinţă presupun că, la unii pacienţi, inflamaţia afectează anumite fibre nervoase din afara creierului şi a măduvei spinării care reglează capacitatea de strângere a vaselor de sânge. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog şi de îngrijire critică la Brigham and Women's Hospital din Boston.

La unii pacienţi cu long-Covid, se pare, de asemenea, că muşchii sunt mai puţin capabili să extragă oxigen din sânge decât în mod normal, împiedicându-le capacitatea de a ţine pasul cu exerciţiile fizice, a spus Dr. Systrom. În plus, este posibil ca mitocondriile - centralele de producere a energiei din celule - să nu funcţioneze corespunzător sau la capacitate maximă, oferind o altă lovitură ţesutului muscular.