♦ Programul de Transport: Cererea pentru călătoriile cu trenul în România este cu 66% mai mică decât media europeană de 650 km/pasager/an ♦ Viteza comercială medie a trenurilor de călători este de 46 km/h la nivel de reţea.

În plin sezon de vacanţă, trenurile CFR Călători înregistrează întârzieri de la câteva minute până la peste o oră şi jumătate, potrivit datelor din mersul trenurilor din Gara de Nord, cel mai mare nod feroviar.

Ieri, tabela online de plecări/sosiri a CFR Călători arăta întârzieri de 90 de minute pentru trenul de Craiova –Bucureşti Nord, în timp ce trenul de Iaşi (care oricum face peste şase ore şi jumătate) avea întârziere de peste jumătate de oră iar cel de Piteşti avea o întârziere de 40 de minute.

Şi trenurile din Braşov sau Constanţa aveau întârzieri ieri la sosirea în Gara de Nord, pe unele din cele mai solicitate linii de cale ferată. De altfel, Bucureşti-Constanţa este linia de cale ferată care a  fost renovată cu un miliard de euro şi care are 2,9 milioane de pasageri anual, potrivit ultimelor date.

Întârzieri se înregistrau şi plecările din Gara de Nord, de la câteva minute la peste zece mi­nute, spre exem­plu, pentru trenurile care plecau spre Braşov.

Astfel că durata călătoriei cu trenul, în plin sezon estival, creşte şi mai mult în contextul întârzierilor. Deşi CFR Călători a alocat mai multe trenuri spre litoral şi Delta Dunării (Tulcea) de la jumătatea lunii iunie, întârzierile ţin departe pasagerii de aceste călătorii. Spre exemplu, spre Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării,  călătoria cu trenul durează chiar şi şase  ore, pe o distanţă de sub 300 de km.

Programul de Transport: Viteza medie a trenurilor de călători, de doar 46 km/oră

Cererea pentru călătoriile pe calea ferată în România, măsurată în kilometri parcurşi per pasager, este mult mai redusă com­parativ cu alte ţări. Media UE-27 este de 650 km/pasager/ an, în timp ce acest indicator este cu 66% mai mic în România, potrivit Pro­gra­mului de Transport. Viteza comercială medie a trenurilor de călători este de 46 km/h la nivel de reţea, ceea ce arată o dete­riorare acută a infra­structurii fe­ro­viare. Astfel tran­spor­tul feroviar este „nea­tractiv şi „necom­petitiv“, aşa cum se arată în  Programul de Transport 2021-2027. Doar pe magistralele principale, viteza ajunge la 70 km pe oră.

„Aceste viteze au condus la un mod de transport neatractiv şi necompetitiv. Pentru întoarcerea trendului descrescător al utilizării transportului feroviar pentru transportul de pasageri este nevoie de modernizarea infrastructurii feroviare, înnoirea parcului de material rulant, intro­ducerea conceptului de tren metropolitan“, se arată în Programul  de Transport, revizuit în august anul acesta şi publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor

Modernizările şi întreţinerea insuficientă au redus viteza trenurilor şi au afectat timpii de livrare. Reforma sectorului feroviar a rămas în urmă iar infrastructura feroviară nu ţine pasul cu cererea de trafic generată de o economie în expansiune, în ciuda disponibilităţii unor finanţări semnificative din partea UE, se mai arată în Programul Nde Transport.

În ultimii 30 de ani, România a reuşit să modernizeze mai puţin de 700 km din cei peste 10.000 km de căi ferate,  cu fonduri europene în special.

 „Astfel, din 2007 până în prezent au fost investiţi aproximativ 5 mld. euro pentru modernizarea a 500 km de cale ferată dintr-un total de  2.400 km pe cale ferată care aparţin reţelei TEN-T centrale. În loc de modernizări costisitoare, orientate către viteze mai mari, ceea ce înseamnă în cele mai multe cazuri reconstruirea liniilor pe aliniamente noi, noul concept se va baza pe reabilitarea liniilor existente pe aliniamentul actual“.

În document se arată că ritmul de modernizare a fost lent din cauza focalizării pe investiţii mari pe aliniamente noi şi că noul concept ar trebui să se bazeze pe reabilitarea liniilor existente pe alinia­mentul actual, în vederea asigurării de viteze de operare de minim 100 km/h.

Compania de stat CFR Călători, subven­ţio­nată de stat, rămâne cel mai mare tran­spor­tator de persoane pe calea ferată, cu afaceri de 2,8 mld. lei anul trecut dar cu pier­deri uriaşe de 210 mil. lei, arată datele publice.

Traficul de pasageri pe calea ferată  s-a ridicat la 55 milioane de persoane anul trecut, faţă de 50 de milioane de pasageri anul anterior şi 69,7 de milioane de pasageri în 2019, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Infrastructura deficitară şi deci viteza mică cu care circulă trenurile, dar şi flota învechită de vagoane şi locomotive sunt principalele probleme de pe calea ferată. Din această cauză tot mai mulţi pasageri s-au orientat către transportul rutier sau chiar aerian, având în vedere că pe rutele interne au fost lansate în ultimii ani tot mai multe zboruri.

Parcul de locomotive al CFR Călători are o vârstă medie de 25-30 de ani.

Infrastructura feroviară este mult sub standardele europene, România număra anul trecut doar 10.764 km de cale ferată, dintre care doar puţin peste 4.000 km erau electrificaţi. În ultimii  ani, România a  numărat în fiecare an mai puţini km de cale ferată, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În 2008, aveam peste 11.000 de km de cale ferată.