Elicoptere militare ruseşti au deschis focul sâmbătă după-amiază asupra unui convoi de mercenari rebeli care se îndreptau spre Moscova, după ce au cucerit peste noapte un oraş din sudul ţării, potrivit Reuters.

Preşedintele Vladimir Putin a promis că va zdrobi o revoltă armată pe care a comparat-o cu Războiul Civil din Rusia de acum un secol.

Luptătorii din miliţia privată Wagner a lui Evgheni Prigojin controlau Rostov pe Don, un oraş de peste un milion de locuitori, aproape de graniţa cu Ucraina, şi înaintau rapid spre nord prin vestul Rusiei.

Un jurnalist Reuters a văzut elicoptere ale armatei deschizând focul asupra unei coloane înarmate aparţinând Wagner care înainta pe lângă oraşul Voronej cu transportoare de trupe şi cel puţin un tanc pe un camion cu platformă. Oraşul se află la mai mult de jumătate de drum de-a lungul autostrăzii de 1.100 de kilometri de la Rostov la Moscova.

Prigozhin, a cărui armată privată a purtat cele mai sângeroase bătălii din Ucraina, chiar dacă s-a certat timp de luni de zile cu conducerea, a declarat că a capturat sediul central al Districtului Militar Sudic al Rusiei din Rostov după ce şi-a condus forţele în Rusia dinspre Ucraina.

În Rostov, care serveşte ca principal centru logistic din spate pentru întreaga forţă de invazie a Rusiei, locuitorii se agitau, filmând cu telefoanele mobile, în timp ce luptătorii Wagner în vehicule blindate şi tancuri de luptă îşi ocupau poziţiile.

Un tanc era prins între clădiri de stuc cu afişe publicitare pentru circ. Un altul avea „Siberia” mâzgălit cu vopsea roşie pe partea din faţă, o declaraţie clară a intenţiei de a mătura întreaga întindere a Rusiei.

În Moscova, pe străzi a existat o prezenţă sporită a securităţii. Piaţa Roşie a fost blocată de bariere metalice.

„Ambiţiile excesive şi interesele personale au dus la trădare”, a declarat Putin într-un discurs televizat, comparând insurecţia într-un moment de război în străinătate cu revoluţia şi războiul civil din Rusia declanşat în timpul Primului Război Mondial.

„Toţi cei care au păşit în mod deliberat pe calea trădării, care au pregătit o insurecţie armată, care au luat calea şantajului şi a metodelor teroriste, vor suferi o pedeapsă inevitabilă, vor răspunde atât în faţa legii, cât şi în faţa poporului nostru.

Un Prigojin sfidător a răspuns rapid că el şi oamenii săi nu au avut nicio intenţie de a se preda.

„Preşedintele face o greşeală profundă atunci când vorbeşte despre trădare. Noi suntem patrioţi ai patriei noastre, am luptat şi luptăm pentru ea”, a declarat Prigojin într-un mesaj audio. „Nu vrem ca ţara să continue să trăiască în corupţie şi înşelăciune”.

Într-o serie de mesaje agitate în cursul nopţii, Prigojin a cerut ministrului Apărării, Serghei Şoigu, şi şefului Statului Major General, Valeri Gerasimov, să vină să îl vadă la Rostov.

Capitalele occidentale au declarat că urmăresc îndeaproape situaţia din Rusia, care dispune de arme nucleare. Casa Albă a declarat că preşedintele Joe Biden a fost informat.

„Aceasta reprezintă cea mai importantă provocare pentru statul rus din ultima vreme”, a declarat Ministerul britanic al Apărării.

„În orele următoare, loialitatea forţelor de securitate ale Rusiei, şi în special a Gărzii Naţionale Ruse, va fi esenţială pentru modul în care se va desfăşura această criză”.

Stăpânirea lui Putin asupra puterii ar putea depinde de faptul dacă poate aduna suficiente trupe loiale pentru a combate mercenarii, într-un moment în care cea mai mare parte a armatei ruse este desfăşurată pe frontul din sudul şi estul Ucrainei.

Insurecţia riscă, de asemenea, să lase forţa de invazie a Rusiei în Ucraina în dezordine, chiar în momentul în care Kievul lansează cea mai puternică contraofensivă de la începutul războiului, în februarie anul trecut.

„Slăbiciunea Rusiei este evidentă. Slăbiciune în toată regula”, a scris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj pe reţelele de socializare. „Şi cu cât mai mult timp Rusia îşi menţine trupele şi mercenarii pe teritoriul nostru, cu atât mai mult haos, durere şi probleme va avea pentru ea mai târziu”.

Prigozhin, un fost deţinut şi aliat de mult timp al lui Putin, conduce o armată privată care include mii de foşti deţinuţi recrutaţi din închisorile ruseşti.

Oamenii săi au dus cele mai aprige lupte din cele 16 luni de război din Ucraina, inclusiv bătălia îndelungată pentru oraşul Bakhmut din estul ţării.

Timp de luni de zile, el s-a dezlănţuit împotriva conducerii armatei regulate, acuzând generalii de incompetenţă şi de reţinerea muniţiei pentru luptătorii săi. În această lună, el a sfidat ordinele de a semna un contract prin care îşi plasează trupele sub comanda Ministerului Apărării.

El a lansat aparenta revoltă vineri, după ce a afirmat că armata a ucis mulţi dintre luptătorii săi într-un atac aerian. Ministerul Apărării a negat acest lucru.

„Suntem 25.000 de oameni şi ne vom da seama de ce se întâmplă haosul în ţară”, a declarat el, promiţând să distrugă orice puncte de control sau forţe aeriene care îi vor sta în calea lui Wagner. Ulterior, el a declarat că oamenii săi au fost implicaţi în ciocniri cu soldaţii obişnuiţi şi că au doborât un elicopter.

Generalul-locotenent al armatei Vladimir Alekseyev a emis un apel video prin care îi cere lui Prigozhin să îşi reconsidere acţiunile.

„Doar preşedintele are dreptul de a numi conducerea de vârf a forţelor armate, iar dumneavoastră încercaţi să îi încălcaţi autoritatea”, a spus el.