În ciuda efervescenţei, România va termina anul acesta cu cel mult 1.000 MW montaţi în energie verde, fiind vorba mai ales despre proiecte mici, care nu presupun un efort financiar foarte ridicat. Pentru moment, banii de acasă ai investitorilor sunt esenţiali, nu poţi porni la drum altfel, piaţa de contracte pe termen lung este dificilă, dar apar platforme de contractare speciale.

Mai departe, există optimism pe zona de fonduri europene, iar produse precum contractele pentru diferenţă (CfD) ar putea fi în sfârşit utilizate, spre bucuria băncilor. Totodată, este de aşteptat ca actuala scădere a preţului energiei să-i cearnă din nou pe investitorii serioşi de speculatori. „Investitorii serioşi nu se uită la preţurile de acum un an, de azi sau de mâine, ci la previziunile analiştilor pe termen lung. Lucrurile nu arată grozav, dar acum se face din nou diferenţa dintre speculatorii imobiliari şi cei care chiar ştiu să investească.

Pentru aceştia din urmă este business as usual. Băncile cu care lucrăm au aceeaşi gândire ca noi, sunt pregătite pentru acest scenariu“, spune Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates, dezvoltator de proiecte regenerabile la cheie. De doi ani, România este într-o fierbere în ceea ce priveşte avizarea de proiecte solare sau eoliene, mii de megawaţi obţinând avizele tehnice de racordare la reţea sau chiar contractele de racordare. Concret însă, România nu a mai văzut un proiect eolian finalizat de mai bine de 10 ani. Singurele investiţii care au mişcat au fost cele ale prosumatorilor. Astfel, la finalul lunii martie România a ajuns la 55.244 de prosumatori, cu o capacitate instalată de 636 MW, circa 5.000 de prosumatori fiind înregistraţi în Ilfov, judeţ în care se află cea mai mare comunitate de mici producători-consumatori de energie din România.

Practic, în fiecare zi din primele trei luni din 2023, în medie 167 de consumatori de energie au devenit prosumatori. Creşterea faţă de începutul anului este semnificativă, în contextul în care pe 1 ianuarie tot datele ANRE arătau că la acel moment erau înregistraţi circa 40.000 de prosumatori cu o capacitate instalată de 423 MW. În ipoteza menţinerii trendului de creştere înregistrat a numărului de prosumatori în anul 2022, ANRE prognozează pentru finalul anului 2023 existenţa a circa 140.000 de prosumatori, pentru finalul anului 2025 existenţa a 236.000 de prosumatori, iar pentru anul 2030 existenţa a 300.000 - 350.000 de prosumatori.

Până la finalul anului 2025, planul UE este de a dubla capacitatea parcurilor solare aflate în funcţiune, până la nivelul de 320 GW, pentru ca la finalul anului 2030 puterea acestora să ajungă la 600 GW. La nivelul anului 2020, energia produsă de panourile solare a reprezentat circa 5% din totalul UE, accelerarea investiţiilor în acest domeniu fiind cel mai ambiţios plan european din punct de vedere energetic, cu implicaţii semnificative în zona industrială, a forţei de muncă şi a redesenării sistemelor energetice din statele membre. Iar în acest plan european, trasat prin strategia solară europeană publicată recent, prosumatorii au un loc central.