Războiul declanşat de Vladimir Putin în Ucraina în urmă cu aproape un an a reprezentat un semnal de alarmă pentru ţările din întreaga lume. Tot mai multe naţiuni sunt gata să renunţe la politicile pacifiste specifice erei de după Războiul rece şi să se înroleze într-o cursă pentru supremaţia militară pe glob, scrie Bloomberg.

La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, guvernul polonez a adoptat o lege pentru consolidarea forţei sale armate şi a început să realizeze achiziţii de echipament şi tehnologie militară.

În contextul războiului care nu pare să se termine prea curând, Polonia a creat un plan de expansiune militară impresionat. El presupune obţinerea a 500 de sistem HIMARS, 700 de piese de artilerie grea (de peste şase ori mai multe decât posedă Germania) şi de trei ori mai multe tancuri moderne decât ar putea aduna Marea Britanie şi Franţa împreună.

Guvernele din întreaga lume trag învăţăminte din primul  mare război din Europa de după 1945, reevaluând totul, de la stocurile de muniţie la sistemele de armament şi liniile de aprovizionare, potrivit unor actuali şi foşti oficiali din domeniul apărării şi din NATO. Unele naţiuni reexaminează chiar doctrinele de apărare care oferă direcţiipentru ce fel de războaie trebuie să se pregătească.

„Aceasta povestea sfârşitului erei de pace de după Războiul Rece, care s-a încheiat la 24 februarie 2022. Toate armatele lumii merg în direecţia înarmării pentru că este clar acum că niciuna – nici măcar SUA – nu are toate instrumentele necesare pentru purtarea unui război la scară mare”, a declarat Francois Heisbourg, analist şi consilier pe probleme de securitate şi apărare din Franţa.

Pentru cei mai mulţi vecini ai Ucrainei, declanşarea conflictului s-a tradus într-o creştere imediată a cheltuielilor pentru apărare şi o creştere a capacităţii interne de producţie de tancuri şi apărare aeriană.

Pentru majoritatea statelor membre NATO, războiul a fost un şoc. Acestea au profitat căderea Uniunii Sovietice, reducând bugetele de apărare, punând capăt recrutării şi eliminând sau vânzând mari cantităţi de echipamente, în ideea că un război terestru major nu mai reprezenta un scenariu pentru care ar trebui să fie pregătite.

Germania, a cărei jumătate vestică avea mii de tancuri în anii 1980, are acum 321, potrivit Military Balance, un compendiu anual de date privind apărarea realizat de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Marea Britanie.

 Marea Britanie, care a alocat 4% din produsul intern brut pentru o forţă armată de 325.000 de oameni la mijlocul anilor 1980, cheltuieşte acum aproximativ jumătate din această sumă pentru o forţă combinată de 150.000 de oameni.

Scăderea cheltuielilor a atins punctul culiminant în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Mulţi oficiali europeni şi americani cred că Putin este hotărât să aducă Rusia fostei în limitele fostelor graniţe sovietice şi va căuta să îşi reconstruiască armata, indiferent de rezultatul războiului.