În anul 2023, economia României a pierdut peste 21 de milioane de euro din cauza accidentelor de muncă, conform unui studiu realizat de Eurofin Consult, firmă specializată în securitate şi sănătate în muncă (SSM).Această sumă reprezintă doar vârful aisbergului. Dacă s-ar fi luat în calcul toate costurile directe şi indirecte asociate accidentelor de muncă, suma ar fi fost de cel puţin 10 ori mai mare.

Analiza a luat în considerare costul mediu lunar al forţei de muncă, de 6.426 lei pe salariat, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Acestea au fost combinate cu costurile concediului medical şi al zilelor de muncă pierdute, costurile zilelor de spitalizare (conform Raportului de audit al Curţii de Conturi privind performanţa managementului resurselor umane şi a dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti pentru perioada 2014- 2021), cele cu înlocuirea forţei de muncă, costurile de cercetare a accidentului (HR, juridic, SSM) şi amenzile minime aplicabile conform legislaţiei.

Astfel, potrivit celor mai recente date centralizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, un număr de 4.862 persoane au suferit accidente de muncă în 2023, din care 90 şi-au pierdut viaţa şi 728 au fost accidente de traseu. 

Total accidente de muncă în 2023 (conform MMSS) : 4.862

*Dacă la ultima cercetare realizată pe situaţia accidentelor de muncă înregistrate în anul 2016, pentru un număr de 4.424 de accidente, a rezultat o sumă de cel puţin 11,5 milioane de euro, în 2023, folosind aceeaşi bază de calcul pentru un număr de 4.862 de accidente, impactul minim asupra economiei naţionale s-a dublat.

Efectele negative ale accidentelor de muncă asupra PIB-ului României

Studiul nostru privind pierderile suferite de România din cauza accidentelor de muncă în 2023 nu a luat în calcul multe alte aspecte care contribuie la costurile acestora. 

"Pierderile economice directe calculate, în valoare de peste 21 de milioane de euro, reflectă doar vârful aisbergului, impactul real al accidentelor de muncă depăşind cu mult aceste cifre. De exemplu, conform raportului MMSS, durata medie de incapacitate de muncă pentru persoanele accidentate în 2023 a fost de 50,7 zile pentru fiecare caz. În acelaşi an, 3.647 de persoane şi-au încheiat perioada de incapacitate temporară de muncă, dintre care 24 prin deces, 41 printr-o decizie de invaliditate, iar restul de 3.582 prin reluarea activităţii, adăugând o nouă dimensiune costurilor asociate. Acest aspect se traduce într-o sumă suplimentară de aproximativ 8 milioane de euro doar pentru perioadele de recuperare şi reintegrare a lucrătorilor", explică Răzvan Chiru, expert în Securitate şi Sănătate în Muncă (SSM).

De asemenea, studiul nu a inclus costurile medicale (tratamentele, medicaţia sau intervenţiile chirurgicale), administrative, costurile de producţie (întârzieri, penalităţi pentru livrări amânate, contravaloarea produselor sau materialelor distruse, investiţii în instruirea unui nou angajat sau re-instruirea angajaţilor actuali pentru prevenirea accidentelor viitoare) şi cele asociate scăderii moralului angajaţilor, cu impact direct asupra productivităţii, vânzărilor şi calităţii, precum şi creşterea turnover-ului de personal sau deteriorarea reputaţiei angajatorului. 

Dacă ar fi fost incluse toate aceste cheltuieli, plus asigurările sociale şi costurile administrative pentru stat, sumele ar fi fost de cel puţin 10 ori mai mari, afectând economia naţională, bugetul de stat, sănătatea publică şi asistenţa socială, având un impact negativ direct asupra PIB-ului României.

Subraportarea accidentelor de muncă

În plus, conform Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA), în Uniunea Europeană, numărul total al accidentelor de muncă raportate este subestimat din cauza subraportării, ceea ce înseamnă că statisticile oficiale nu reflectă complet realitatea. 

"Se estimează că doar 62% din accidentele de muncă sunt raportate corect, restul de 38% rămân neînregistrate din diverse motive, cum ar fi accidentele suferite de persoane care lucrează pe cont propriu, accidentele de trafic legate de muncă care sunt raportate doar ca accidente de trafic sau declararea accidentelor mai puţin grave ca fiind incidente private pentru a evita povara administrativă. Aceste aspecte influenţează şi datele din România. Este important să înţelegem că subraportarea accidentelor de muncă nu reflectă doar o statistică, ci are consecinţe directe asupra securităţii şi sănătăţii angajaţilor, dar şi asupra economiei naţionale. Îmbunătăţirea raportării şi implementarea unor măsuri eficiente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt imperative pentru reducerea acestor efecte negative’’, adaugă Răzvan Chiru

În 2023, sectoarele cu cele mai multe accidente de muncă rămân similare anilor precedenţi, incluzând comerţul cu amănuntul (449), construcţiile de clădiri (253) şi transporturile (250) cu un număr semnificativ de accidente. Activităţile nedeclarate (442) şi sectorul sănătăţii (208) au devenit proeminente anul trecut. Accidentele mortale se concentrează în sectoarele de construcţii, transporturi şi silvicultură. Bucureştiul rămâne judeţul cu cel mai mare număr de accidente, urmat de Braşov, Timiş şi Constanţa.

Cele mai frecvente ocupaţii accidentate sunt lucrătorii comerciali (234 de accidentaţi), manipulatorii de mărfuri (208 de accidentaţi) şi conducătorii auto de transport rutier de mărfuri (192 de accidentaţi).

Despre Eurofin Consult

Cu un portofoliu de peste 250 de companii naţionale şi multinaţionale, Eurofin Consult este unul dintre furnizorii de vârf din România care oferă soluţii inovatoare în domeniul SSM. Cu aproape 20 de ani de activitate, o reputaţie consolidată şi o echipă dedicată, Eurofin Consult a demonstrat că securitatea muncii nu reprezintă doar un simplu domeniu de activitate, ci o misiune de apărare a integrităţii fizice şi psihice, a sănătăţii şi a vieţii angajaţilor. Echipa Eurofin Consult a instruit peste 50.000 de oameni si a colaborat cu peste 500 de clienţi din industrii precum IT&C, retail, oil&gas, real estate sau automotive.