Cooperarea în materie de informaţii, în lupta împotriva traficului de arme sau pentru a crea un registru comun de pasageri aerieni a devenit o prioritate pentru liderii europeni după atentatele de la Paris, soldate cu 17 morţi, şi vasta operaţiune antijihadistă de la sfârşitul săptămânii trecute din Belgia pentru dejucarea unor atacuri împotriva poliţiei.

Reuniunea de luni le va permite europenilor să îşi afişeze hotărârea de a acţiona rapid, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Interne de la Riga din 28 ianuarie şi mai ales a summitului şefilor de stat şi de guvern europeni din 12 februarie, consacrat luptei împotriva terorismului şi "combatanţilor" europeni care se întorc din Siria sau Irak.

Dovadă a mobilizării internaţionale, mai mulţi şefi ai diplomaţiei UE vor participa, de asemenea, joi la Londra la o întâlnire organizată în comun de Marea Britanie şi Statele Unite între ţările membre ale coaliţiei împotriva extremiştilor din gruparea Stat Islamic (SI), care atacă în Irak şi Siria.

Între miniştrii UE, discuţiile de luni riscă să fie foarte agitate în special pe principalul punct de pe agendă şi anume relaţiile cu Moscova. Acestea nu au fost niciodată atât de proaste de la sfârşitul Războiului Rece.

Cele 28 de ţări membre sunt foarte divizate, între cele din estul Europei, care au suportat jugul sovietic şi care sunt adeptele unei severităţi accentuate, şi cele care pledează pentru dialogul cu Moscova, chiar pentru o ridicare a sancţiunilor, mai ales atunci când economiile lor sunt legate strâns de Rusia.

Cooperarea pe tema Siriei şi a grupării Stat Islamic

Pentru noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, acuzată de unii că este prea conciliantă cu Rusia, exerciţiul este delicat. Un document de lucru care le cere miniştrilor să reflecteze la "o abordare mai proactivă pentru a determina Rusia la o schimbare politică" a circulat săptămâna trecută.

Documentul sugerează câteva domenii pentru o "reangajare selectivă şi graduală" cu Moscova, în primul rând cooperarea în materie de politică externă, mai ales în privinţa Siriei şi lupta împotriva SI, dar şi Libia şi negocierile nucleare cu Iranul.

Acesta insistă asupra faptului că avansarea dialogului cu Rusia "nu înseamnă o revenire la o situaţie normală" şi ar trebui să fie "strâns legată" de punerea în aplicare completă a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în septembrie. Acestea, care prevăd o încetare a focului, se află în prezent într-un punct mort în timp ce situaţia din estul Ucrainei se deteriorează din nou, odată cu ofensiva împotriva aeroportului din Doneţk.

Textul are în vedere mai ales o "diferenţiere" între sancţiunile legate de Crimeea, care "ar trebui menţinute atât timp cât continuă anexarea", şi cele vizând "destabilizarea estului Ucrainei", întinzând clar mâna Moscovei dacă armele sunt reduse la tăcere în Donbas, unde conflictul a provocat peste 4.800 de morţi începând din aprilie. "UE ar trebui să fie pregătită să revizuiască sancţiunile imediat ce Rusia pune în aplicare acordurile de la Minsk", apreciază documentul.

UE a impus sancţiuni economice limitate după anexarea Crimeei în martie. Cele legate de situaţia din estul Ucrainei sunt mult mai dure şi sunt considerate ca fiind parţial responsabile de prăbuşirea rublei şi agravarea crizei economice care afectează în prezent Rusia.

Aceste ipoteze de lucru au nemulţumit unele state membre. Să cedezi înseamnă acum "să rişti să trimiţi un semnal necorespunzător (...) Putin ar fi recompensat pentru comportamentul său", a comentat un diplomat. "Nu este posibil să decuplezi relaţiile UE-Rusia de ceea ce se întâmplă în Ucraina", a afirmat un alt diplomat.

Dezbaterea abia va începe luni. Rusia va fi în centrul unui summit al liderilor europeni în martie, cu mize mult mai mari: ei vor trebui să decidă dacă înnoiesc diferite segmente de sancţiuni impuse de UE de la începutul crizei ucrainene.