Europenii sunt prinşi între ciocan şi nicovală: Inflaţia scade semnificativ, dar dobânzile vor continua să crească şi asta înseamnă veşti proaste pentru toată lumea
Inflaţia din zona euro a scăzut semnificativ, peste aşteptările economiştilor. Cu toate acestea, este puţin probabil ca această scădere să covingă BCE să pună stop majorărilor de dobândă, scrie Bloomberg.
În luna mai, preţurile de consum, excluzând elemente precum combustibilul şi alimentele, au avansat cu 5,3% faţă de anul precedent - în scădere faţă de creşterea de 5,6% din aprilie şi mai puţin decât estimarea mediană de 5,5% dintr-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor.
Indicele principal s-a temperat mai mult, scăzând la 6,1% - cel mai scăzut nivel din mai bine de un an -, în principal datorită costurilor mai mici cu energia.
Datele includ încetiniri importante pentru primele patru economii din zona euro, alcătuită din 20 de ţări, şi vor fi salutate atât de politicieni, cât şi de factorii de decizie monetară, în condiţiile în care cetăţenii continentului se luptă cu o criză dureroasă a costului vieţii.
Însă natura dificilă a inflaţiei de bază înseamnă că oficialii BCE intenţionează să îşi extindă campania de înăsprire a politicii monetare - în ciuda faptului că Germania a intrat recent în recesiune şi că pericolele financiare continuă să planeze.
Investitorii şi economiştii preconizează pe scară largă o altă majorare de un sfert de punct pe 15 iunie şi estimează că va mai fi nevoie încă una pentru a încheia ciclul, care a dus deja rata dobânzii la 3,25% de la sub zero în iulie anul trecut.
Comentând miercuri datele naţionale, vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a declarat că victoria asupra inflaţiei, care a atins 10,6% în momentul de vârf, nu a fost încă obţinută.
„Cred că ne aflăm pe traiectoria corectă. Trebuie să analizăm cu mare atenţie evoluţia inflaţiei de bază”, a declarat Luis de Guidos.
Factorii de decizie spun că revenirea creşterii preţurilor de consum la ţinta de 2% este esenţială pentru a susţine expansiunea economică şi stabilitatea financiară, ambele domenii resimţind efectele creşterii ratelor.
Prima recesiune din Germania de la pandemie a subliniat vulnerabilitatea celei mai mari economii a continentului - chiar şi după ce a cheltuit mult pentru a proteja gospodăriile de creşterea facturilor la energie în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Între timp, BCE a avertizat în această săptămână că politica mai restrictivă lasă pieţele financiare expuse riscului unor şocuri negative şi testează rezistenţa gospodăriilor, a companiilor, a guvernelor şi a sectorului imobiliar.
Cu toate acestea, accentul rămâne pus pe combaterea preţurilor, ceea ce implică nu doar creşterea costurilor de împrumut, ci şi menţinerea acestora după ce au atins nivelul maxim.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro