Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

„Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.