Industria financiară din Lituania s-a apropiat pas cu pas de nevoia de transformare odată cu succesiunea de scandaluri de spălare de bani care a ieşit la iveală în regiunea baltică în ultimii ani.

În cazul Lituaniei, industria financiară trece printr-o transformare, profitând de avantajele tehnologiei, care ar putea transforma Vilnius în cel mai mare centru financiar pentru companii fintech din Uniunea Europeană, după ce Londra părăseşte blocul comercial, potrivit FT.

Mai mult, Brexitul ar putea determina majoritatea startup-urilor de tehnologie care încearcă să inoveze industria financiară să se îndrepte spre Lituania, în contextul în care ţara baltică s-a poziţionat ca „poarta de intrare în Europa” pentru fintech-urile din întreaga lume – din Israel până în China.

Cu toate acestea, pariul pe fintech-uri vine cu un anumit risc pentru Lituania. Majoritatea problemelor implicate în scandalurile de spălare de bani – Ukio în Lituania, ABLV în Letonia, Danske Bank în Estonia – apar în contextul apropierii regiunii baltice de Rusia şi dorinţei de a deveni un pod financiar între est şi Uniunea Europeană. Ceea ce s-a conturat însă ca rezultat este destabilizarea sistemului financiar.

Influenţa Rusiei rămâne o problemă şi în cazul industriei fintech-urilor, însă complexitatea discuţiei creşte în contextul în care există şi un interes semnificativ al Chinei în această piaţă.

„În termeni de securitate, fintech-urile reprezintă o provocare. Una care trebuie luată în serios”, a spus Linas Linkevicius, ministrul de Externe al Lituaniei.

Explozia înregistrată de această industrie în Lituania se datorează nemulţumirilor adunate faţă de băncile scandinave care domină sistemul financiar din regiune. După criza financiară din 2008, oficialii lituanieni au decis că băncile predominant suedeze din piaţă nu fac progrese majore în direcţia serviciilor digitale, ceea ce i-a determinat să deschidă piaţa pentru startup-urile interesate.

„Experimentam o lipsă de inovaţie. Le-am spus fintech-urilor: vă rog, veniţi aici, şi perturbaţi piaţa noastră locală”, a declarat Marius Jurgilas, membru al board-ului în cadrul băncii centrale din Lituania.

Astfel, Banca Lituaniei a emis 64 de licenţe de funcţionare pentru fintech-uri şi mai are încă 40 de aplicaţii în analiză. Prin comparaţie, Marea Britanie are 150 de licenţe de fintech-uri emise până acum. În rest, nicio ţară din Uniunea Europeană nu are mai mult de 20 de licenţe emise.

Prin această strategie Lituania a reuşit să atragă unele dintre cele mai mari nume din piaţa fintech-urilor, precum şi fintech-ul britanic Revolut.

„Banca Lituaniei este foarte abordabilă”, spune Richard Davies, directorul operaţional al Revolut.

În spaţiul public au apărut preocupări referitoare la Revolut din cauza originilor ruseşti ale fondatorului Nikolay Storonsky, însă banca digitală britanică a reuşit să îşi asigure licenţa de funcţionare. Totuşi, unii parlamentari lituanieni sunt îngrijoraţi cu privire la capacitatea autorităţii locale de supraveghere de a anticipa toate riscurile.

Banca centrală susţine că are 150 de angajaţi în divizia de supraveghere, dintre care două treimi se ocupă de segmentul de fintech-uri. „Nu suntem naivi”, spune Jurgilas.

Tadas Vizgirda, şeful fintech-ului local Shift4 Payments, crede că lituanienii sunt atât de obişnuiţi cu ameninţarea influenţei ruseşti, încât „este mai uşor pentru ei să identifice” fenomenul.

La fel de problematice pentru Lituania, ţară membră Nato, sunt relaţiile fintech-urilor cu China. Oficialii din Vilnius nu par să se pună de acord în legătură cu poziţia lor referitoare la fintech-urile din China.

În timp ce 3.000 de participanţi erau la o conferinţă fintech în capitala Lituaniei în noiembrie 2019, Lituania organiza o întâlnire între 17 ţări din Europa Centrală şi de Est, în care discuta cu China subiectul fintech-urilor.