Liga Studenţilor din Iaşi acuză Facultăţile de Drept de ipocrizie după solidarizarea cu decizia Universităţii din Bucureşti de a-i exmatricula pe cei 45 de studenţi, se arată într-un comunicat transmis, luni, de studenţi.

„Liga Studenţilor din Iaşi critică Facultăţile de Drept din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu pentru faptul că se folosesc de cazul exmatriculării celor 45 de studenţi jurişti de la Bucureşti pentru a-şi construi o imagine falsă de apărătoare ale eticii şi integrităţii academice în contextul în care aceste facultăţi au probleme serioase de transparenţă, morală, etică şi integritate academică, management al calităţii şi desfăşurării activităţii didactice. Organizaţia anunţă ca va demara un audit de calitate al activităţii facultăţilor de drept din România”, spun cei de la LS Iaşi.

Potrivit acestora, „majoritatea cadrelor didactice de la facultăţile de Drept au acoperit în mod tacit, dar şi direct, plagiatul descoperit de jurnalista Emilia Şercan în teza de doctorat a lui Codruţ Olaru, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care l-a avut drept coordonator pe Tudorel Toader. Cu excepţia unui cadru didactic de la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, niciun profesor de drept de la facultăţile din Hexagon nu a fost de acord să facă parte dintr-o comisie de analiză a tezei de doctorat în drept a lui Codruţ Olaru coordonată de Tudorel Toader”.

Mai mult, spun studenţii din cadrul LS Iaşi, cadrele didactice din comisia juridică a CNATDCU au acoperit plagiatul lui Olaru, ignorând documentaţia de la dosar care demonstra că peste 44% din teză este plagiată.

„În general, profesorii din cele şase facultăţi din Hexagon (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Craiova) au o reticenţă foarte mare în ceea ce priveşte analizarea suspiciunilor de plagiat din rândurile propriilor colegi de catedră, protejându-se reciproc, ca o castă. Cadrele didactice din facultăţile de drept nu au luat nicio poziţie morală faţă de existenţa în corpul profesoral al Facultăţii de Drept din Bucureşti a doi profesori condamnaţi penal în ultimii ani (...). Peste jumătate dintre profesorii de la Facultăţile de Drept din Iaşi şi Sibiu, respectiv un sfert dintre profesorii de la Facultatea de Drept din Craiova nu şi-au publicat CV-urile şi lista de lucrări ştiinţifice pe site-ul instituţiei. La Facultatea de Drept de la Universitatea de Vest din Timişoara niciun profesor nu are CV-ul şi lista de lucrări publicată. Niciuna dintre facultăţile de drept din Hexagon nu publică rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenţi pentru fiecare profesor în parte, aşa cum sunt obligate prin art. 303 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 şi art. 11 alin. 2 din OMECTS 3666/2012. Mai mult, când Liga Studenţilor (LS IAŞI) a solicitat în baza Legii 544/2001 a accesului la informaţii de interes public aceste rezultate, universităţile au refuzat să le comunice, fiind acţionate în instanţă de Ligă. Cadrele didactice de la facultăţile de drept au fost chemate de rectorate în ajutorul departamentelor juridice ale universităţilor pentru a o oferi argumente în sprijinul încălcării şi eludării aplicării drepturilor studenţilor”, acuză studenţii de la Iaşi.

Până la urmă, instanţele au dat dreptate Ligii Studenţilor, iar acum instituţiile sunt obligate să comunice aceste rezultate nominal, pentru fiecare profesor în parte, spun studenţii.

Aceştia amintesc faptul că Facultatea de Drept din Bucureşti a deschis, în 2016, o adevărată „cutie a Pandorei” prin eliminarea tezei (lucrării) de licenţă ca parte a examenului de finalizare a studiilor, pe motiv că softurile antiplagiat ar fi prea scumpe şi că profesorii nu au timp suficient să verifice tezele de licenţă. Reprezentanţii facultăţii au intervenit în acest sens pe lângă Mircea Dumitru, rector suspendat al Universităţii din Bucureşti şi ministru al Educaţiei la data respectivă, pentru a emite Ordinul nr. 6125/2016 care a creat cadrul legal pentru această posibilitate.

Potrivit LS Iaşi, studenţii de la facultăţile de drept nu sunt învăţaţi să realizeze pe cont propriu raţionamente juridice, să formuleze argumente şi înscrisuri pe care să le susţină în faţa unei comisii, unei autorităţi sau a unui complet de judecată, ci li se cere să reproducă noţiuni şi texte legale în mod mecanic, fără vreun fundament pedagogic.

„Acest fapt se datorează în principal numărului mare de evaluări, teste şi examene tip grilă, preferate până la obsesie de majoritatea cadrelor didactice din raţiuni de timp, precum şi lipsei unor mecanisme clare – precum evaluarea cadrelor didactice de către studenţi – prin care activitatea de predare să fie realizată în interesul studenţilor cu scopul învăţării, nu al profesorilor cu scopul îndeplinirii normei. Există chiar programe de masterat („carieră judiciară”) care au ca scop pregătirea absolvenţilor de drept pentru examenele de admitere în profesie (INM, Barou, Notariat) prin rezolvarea de teste grilă”, acuză studenţii de la Iaşi.

„Într-o ţară cu inflaţie de jurişti ducem o lipsă acută de moralitate, cultură juridică şi capacitate de înţelegere reală a regimului de drepturi şi libertăţi. Facultăţile de Drept nu pregătesc jurişti în adevăratul sens al cuvântului, ci doar persoane care pot reproduce texte juridice şi care pot rezolva teste grilă. Sancţiunile acordate pentru tentativele de fraudare a examenelor nu rezolvă în niciun fel cauza fraudării evaluărilor, fiind o soluţie aparentă, de formă, nicidecum una de fond”, spune Iulian Alfred Husac, vicepreşedintele Ligii Studenţilor Iaşi.

Acesta afirmă că există posibilitatea ca cei la contestarea în instanţă a deciziei de exmatriculare a celor 45 de studenţi de la Facultatea de Drept din Bucureşti, sancţiunea să fie anulată, studenţii reînmatriculaţi şi să primească bursele neîncasate şi daune morale şi chiar materiale.

Dintr-un studiu pe care îl prelucrează LS Iaşi în prezent, la nivelul centrului universitar Iaşi, reiese că peste 41% dintre studenţi au copiat la cel puţin două examene, iar în 63% consideră fraudarea examenelor a fi un gest obişnuit în facultatea lor. Dintre motivele pentru care studenţii apelează la copiat 75% dintre respondenţi consideră că materia este prea vastă / greu de asimilat, 59% profesorul nu explică suficient de clar, 32% pentru că profesorii tolerează copiatul, 68% pentru că studentul nu s-a organizat suficient de bine şi 60% pentru că materia respectivă este irelevantă.