♦ Excesul de lichiditate a urcat în ianuarie 2023 la un nivel record, depăşind 21 mld. lei ♦ Scăderea ROBOR în 2023 spre 7% a venit după ce în 2022 băncile „au cam sărit calul cu ROBOR“, ducând dobânzile peste 8% ♦ Deşi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei luate înainte de luna mai 2019, precum şi de companii, scade spre 7%, rămâne peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a fost în ianuarie şi februarie 2023 pe o tendinţă preponderent de scădere, coborând spre 7%, potrivit datelor BNR. 

Vineri cotaţia ROBOR la 3 luni a coborât la 7,11%, de la 7,14% joi, după ce BNR a decis să menţină dobânda-cheie la 7%, în condiţiile „descreşterii semnificativ mai alerte“ a inflaţiei şi a încetinirii progresive a economiei şi creditării.

­Comparativ, în 3 ianuarie 2023 indicele ROBOR la 3 luni era de 7,56%, iar pe 30 decembrie 2022 indicele era cotat la 7,57%. Nivelul maxim atins de acest indice în 2022 a fost de 8,21%, în luna octombrie 2022. Deşi indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi de companii, scade spre 7%, rămâne în continuare peste valoarea IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care a crescut de la 1 ianuarie 2023 la 5,71%.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, şi Frantisek Taborsky, EMEA FX & FI Strategist în cadrul grupului olandez ING, susţin că motivul principal al scăderii dobânzilor din piaţa interbancară a fost, fără îndoială, surplusul masiv de lichiditate care a atins maxime istorice în ianuarie, depăşind 21 mld. lei. ìAcest lucru depăşeşte cu mult estimările noastre iniţiale, care s-au apropiat oarecum de excedentul din decembrie de aproximativ 11 mld. lei, susţin analiştii ING Bank. Pe medie, ROBOR la 3 luni a scăzut faţă de decembrie cu aproape 50 de puncte de bază, tranzacţionându-se acum aproape de rata-cheie de 7%.

Piaţa interbancară a început anul 2023 cu excedent de lichiditate record, de aproape 21,3 mld. lei, rămânând pe surplus, aşa cum a şi închis anul 2022, iar în luna ianuarie nu a fost nicio operaţiune repo şi niciun împrumut de urgenţă Lombard, după cum reiese din datele Băncii Naţionale. Lichiditatea revenise pe piaţa interbancară din noiembrie 2022, când surplusul a fost de aproape 5,5 mld. lei, după opt luni consecutive de deficite mari, atât în primăvară şi vară, cât şi în primele două luni de toamnă de anul trecut piaţa fiind secată de lichiditate. În decembrie 2022, surplusul de lichiditate urcase la peste 10,9 mld. lei.

Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în ianuarie 2023 de aproximativ 21,3 mld. lei, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Valori mai ridicate ale depozitelor plasate de bănci la BNR prin această facilitate, de peste 30 mld. lei, au fost înregistrate în primul trimestru din anul 2012.

Scăderea ROBOR în 2023 spre 7% a venit după ce în 2022 băncile Ñau cam sărit calul cu ROBORî, ducând dobânzile peste 8%, peste nivelul dobânzii-cheiedin 2022, dar şi peste nivelul dobânzii la facilitatea de creditare Lombard.

Creşterea substanţială a indicelui ROBOR în 2022, peste 8%, în urma înăspririi politicii monetare determinate de explozia inflaţiei spre 17% a mărit tensiunea persoanelor fizice şi companiilor cu credite cu dobânda variabilă legată de acest indice şi a determinat românii să meargă la bancă şi să solicite diverse măsuri precum schimbarea indicelui de referinţă în IRCC, trecerea la dobândă fixă, refinanţări, suspendări de rate sau alte măsuri.

După ce la începutul anului 2022 indicele era cotat la 3,02%, în luna iulie de anul trecut ROBOR la 3 luni a trecut de 7%, pentru ca în august să depăşească 8%, nivelul rămânând ridicat până la jumătatea lunii noiembrie 2022, când a început o uşoară tendinţă de scădere a indicelui, spre 7,6% în decembrie.

După creşterea substanţială a ROBOR, până la 7-8%, la începutul lunii noiembrie Consiliul Concurenţei a început să descindă în birourile celor 10 bănci care cotează ROBOR-ul, începând o investigaţie legată de evoluţia dobânzilor la lei, însă ancheta poate să dureze câţiva ani. Investigaţia Consiliului Concurenţei la bănci din noiembrie, a venit după ce încă din vară, în luna august 2022, şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu critica băncile au suprareacţionat şi au majorat artificial ROBOR-ul, mult peste dobânda-cheie şi peste rata Lombard. ìIndicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă timp de câteva luni acesta s-a decuplat, băncile <sărind calul> şi ducând ROBOR-ul mult peste rata-cheieî, spunea în august 2022 Isărescu.

Şi seceta de lichiditate a împins băncile ìsă sară calul cu ROBOR-ulî, BNR înăsprind condiţiile de lichiditate pentru a determina băncile să împingă mai sus dobânzile la depozite. Comparativ, indicele IRCC, folosit în T4/2022 de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, era cotat la 4,06%.

Timp de mai multe luni din 2022, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară. Mai exact, BNR a decis să păstreze controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară, iar facilitatea de creditare (Lombard) este considerată instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii. Când banca centrală vrea să ţină lichiditatea mai strâns şi nu mai organizează operaţiuni repo, băncile care au deficit de lichiditate sunt nevoite să se împrumute la Lombard, la dobânzi mai mari.