Eugen (55 de ani) este cetăţean român, dar este stabilit în Germania de mai bine de cinci ani, acolo unde şi-a construit o casă pe pământ, lângă oraşul Düsseldorf, în curtea căreia spune că îi place să cultive roşii, ceapă şi alte fructe şi legume. Tot acolo, el îşi creşte copilul şi trăieşte complet diferit de cum obişnuia să o facă în România, la bloc, în centrul Capitalei.

♦ România a devenit astfel cel mai mare „furnizor” de populaţie din UE pentru Germania.

Eugen (55 de ani) este cetăţean român, dar este stabilit în Germania de mai bine de cinci ani, acolo unde şi-a construit o casă pe pământ, lângă oraşul Düsseldorf, în curtea căreia spune că îi place să cultive roşii, ceapă şi alte fructe şi legume. Tot acolo, el îşi creşte copilul şi trăieşte complet diferit de cum obişnuia să o facă în România, la bloc, în centrul Capitalei.

Ca el sunt mulţi români, care au plecat în Vest să găsească ce nu aveau acasă – infrastructură bine pusă la punct, servicii de sănătate şi, nu în ultimul rând, bani. În perioada 2015-2022, potrivit unor date ale Biroului de Statistică al Germaniei, numărul românilor din Germania s-a dublat, ajungând anul trecut la 883.670. Astfel, în 2022 numărul cetăţenilor români din Uniunea Europeană aflaţi în Germania l-a depăşit pe cel al polonezilor (880.780) şi al italienilor (644.970), arată aceleaşi date, România fiind ţara europeană cu cei mai mulţi cetăţeni plecaţi în Germania.

„Chiar dacă veniturile au crescut faţă de 2007, când România a intrat în UE, în esenţă, calitatea vieţii nu este aceeaşi pe care o ai în Germania. Vorbim, spre exemplu, despre serviciile de asistenţă medicală sau socială sau despre infrastructură. De multe ori şi percepţia influenţează decizia românilor de a pleca. Vedem, prin prisma ştirilor, o imagine catastrofică asupra României – o ţară care îşi împarte bugetul după propria poftă, un regim mai degrabă clientelar, o societate care nu este meritocratică, în care nepotismul şi corupţia se regăsesc la fiecare pas şi o clasă politică ce dezamăgeşte. Toate acestea creează ceea ce se numeşte deficit de speranţă şi uneori oamenii aleg să plece pentru că nu văd un orizont foarte clar pentru propria evoluţie şi pentru viitorul copiilor”, a spus pentru ZF sociologul Dan Jurcan. El susţine că este vorba despre un trend care la un moment dat va stagna şi probabil se va inversa, însă acel moment nu este nici pe departe acum. În mod normal, detaliază sociologul, există o lege a migraţiei care este similară cu legea atracţiei gravitaţionale – cu cât diferenţa între două ţări e mai mare şi distanţa dintre ele e mai mică, cu atât probabilitatea ca cineva să emigreze din ţara mai săracă în cea bogată este mai mare.

Lucrul acesta s-a întâmplat după 1989, când a avut loc un prim val al migraţiei, după care un alt moment definitoriu a fost intrarea României în UE, iar acum, subliniază Dan Jurcan, trendul continuă.

„Acest trend continuă pentru că diferenţa între calitatea vieţii din România şi alte ţări din Vest, precum Germania, este încă foarte mare. În aproape toate topurile privind veniturile, sănătatea sau rata mortalităţii infantile, România aderă, alături de Bulgaria, printre ultimele locuri. Această poziţie codaşă a României se reflectă într-o calitate scăzută a vieţii”, a mai adăugat el.

Anul trecut, 20,2 milioane de persoane cu un istoric de imigrare - adică acei oameni care ei înşişi au imigrat în Germania începând cu 1950 sau care sunt descendenţi direcţi ai acestora - locuiau în Germania, potrivit Oficiului Federal German de Statistică, cu 6,5% mai mult faţă de anul precedent, când numărul acestor persoane ajunsese la 19 milioane.

Mai mult, persoanele cu un istoric de imigrare care locuiau în Germania, arată aceleaşi date, au reprezentat în 2022 puţin peste 24% din populaţia ţării, în uşoară creştere faţă de anul precedent. Proporţia bărbaţilor cu antecedente de imigrare a fost anul trecut de 24,8%, fiind cu 1% peste cea a femeilor.

Sociologul Dan Jurcan spune că pe măsură ce lucrurile în România se vor apropia de ceea ce se întâmplă în Vestul Europei, în special din perspectiva veniturilor, vom asista la o stagnare a acestui trend şi poate şi la o inversare.

Însă, deocamdată, acest fenomen al plecării românilor peste graniţe pentru a găsi ceea ce le lipseşte acasă nu este altceva decât o tragedie pentru România.

„Este o tragedie când ţara îşi pierde flăcăii şi fetele care decid să îşi croiască un alt destin în altă parte. Este un faliment al clasei politice postdecembriste, care nu a reuşit la 34 de ani de la comunism să producă dezvoltare şi să aducă România la un nivel astfel încât dorinţa de a pleca să nu mai existe”, a mai adăugat el.