Ciprioţii greci iau decizia ca pe o nouă provocare turcească în contextul în care Ankara trimite vapoare cu instalaţii de foraj marin escortate de nave militare în apele Ciprului, sfidând Uniunea Europeană şi SUA şi socotind că are dreptul să exploateze uriaşele rezerve de gaze naturale descoperite acolo. Deocamdată, Turcia este dependentă de gazele naturale cumpărate din Rusia.

Aşa-zisul stat cipriot turcesc Republica Turcă a Ciprului de Nord a comandat un studiu pentru a stabili cine sunt proprietarii din Varosha, care a fost staţiunea turistică principală a insulei înainte de a fi abandonată şi izolată în urma ocupării nordului insulei de către armata turcă în 1974. Decizia a fost anunţată pe 18 iunie, după ce mai multe state din Uniunea Europeană şi-au arătat intenţia de a acţiona contra Turciei pentru activităţile de forare pe care le consideră ilegale în apele Ciprului. Turcia are două nave specializate în activităţi de forare care desfăşoară operaţiuni acolo. Ciprul spune că explorarea are loc în ape în care deţine drepturi economice exclusive şi că activităţile Turciei îi încalcă suveranitatea.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut clar că „nimeni nu ne poate împiedica să protejăm drepturile ciprioţilor turci în estul Mediteranei“. Armata Turciei, care a capturat nordul Ciprului după o lovitură de stat nereuşită orchestrată de naţionaliştii ciprioţi şi de regimul militar care conducea atunci Grecia, a ţinut Varosha închisă şi nelocuită după ce locuitorii vorbitori de limbă greacă au abandonat staţiunea, aflată lângă portul istoric Famagusta.

„A sosit timpul să facem un pas hotărât pentru Varosha“, a declarat Kudret Ozersay, ministrul de externe al guvernului autodeclarat al Ciprului de Nord, entitate recunoscută ca stat doar de Turcia. Ciprul de Nord are în ochii Uniunii Europene statutul de teritoriu ocupat.

Ziarul proguvernamental turc Daily Sabah scrie că planul este de a redeschide Varosha pentru  repopulare. Oraşul, în care clădirile de apartamente, vilele, un magazin de blănuri şi un dealer Alfa Romeo sunt ascunse parţial de iederă, ar putea fi o ţintă pentru investiţii la scară largă dacă noul conflict cipriot este rezolvat paşnic. Însă tensiunile se agravează.

Varosha a avut o populaţie de aproximativ 39.000 de persoane, care au fugit ajutaţi de militari britanici în 1974 când armata turcă a invadat insula. Oraşul a fost golit cu câteva ore înainte ca militarii turci să ajungă acolo. Oamenii se temeau că vor fi masacraţi. De atunci, acolo nu au acces decât soldaţii turci. Clădirile au fost jefuite. Oraşul este acum protejat de o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU din 1984 care prevede că aşezarea goală poate fi repopulată numai de locuitorii săi originari, notează eKathimerini.

Famagusta, oraşul-port din care  Varosha făcea parte în vremurile de pace, a reuşit să evite soarta staţiunii închise. În timpul războiului dintre nord şi sud, grecii au fugit, zona a fost bombardată, au murit oameni, inclusiv turişti, dar oraşul a rămas deschis. În 2015, noul ales lider al Ciprului de Nord, Mustafa Akinci, a propus deschiderea Varoshei dacă i se permite redeschiderea portului pentru comerţul internaţional şi a aeroportului Ercan pentru zboruri directe. De când şi-a declarat unilateral independenţa în 1983, Ciprul de Nord este sub un embargo comercial, de transport şi cultural internaţional. Famagusta este cel mai important port al insulei şi ar putea deveni important şi în noul conflict dintre Cipru şi Turcia.

Potrivit presei turce, Ankara va stabili baze navale şi aeriene în Ciprul de Nord pentru a garanta securitatea în estul Mării Mediterane. Mutarea urmează unei vizite în Ciprul de Nord a unei echipe a armatei turce care a purtat discuţii cu oficiali diplomaţi şi militari din nordul insulei, potrivit agenţiei de presă Demirören. S-a convenit că operaţiunile de foraj ale Turciei în regiune fac necesară consolidarea prezenţei turce, în special în ceea ce priveşte aprovizionarea şi garantarea siguranţei navelor de război turceşti.

Decizia comună a guvernelor Turciei şi al Republicii Turce a Ciprului de Nord vine în urma controverselor legate de descoperirea şi exploatarea unor vaste rezerve de gaze naturale în largul coastelor insulei. La începutul lunii iunie, Grecia, Cipru şi Israel au făcut o înţelegere prin care urmează să construiască o conductă pentru resursele de gaze naturale din largul coastei de sud. Conducta EastMed, despre care se estimează că va produce un profit de 9 miliarde de dolari în decurs de 18 ani, va furniza gaze din regiune mai multor ţări din Europa. Guvernul de la Ankara este nemulţumit că a fost exclus dintr-o astfel de afacere de sub nasul său şi şi-a trimis propriile nave de foraj în apele de pe coasta de est a Ciprului pentru a explora alte rezerve de gaze naturale.

De asemenea, Ankara a autorizat efectuarea de lucrări pentru stabilirea unui port maritim fie în Famagusta, fie în Iskele, ambele oraşe fiind aflate în partea de est a Ciprului. Pentru Famagusta sunt propuse modernizarea portului şi construirea unei baze navale. Investiţiile în renovarea Maraşului pentru ca staţiunea să poată funcţiona în paralel cu portul sunt estimate la 10 miliarde de dolari.

Aceste măsuri, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, sunt luate pentru a „consolida bunăstarea şi stabilitatea Mediteranei de Est şi a Ciprului prin împărţirea resurselor din jurul Ciprului şi a Mediteranei. Ne dorim doar un singur lucru: garantarea drepturilor poporului cipriot turc“.

Turcia a lansat joi cel de-al doilea vas de foraj care va opera lângă Cipru, în preajma Peninsulei Karpas, informează publicaţia turcă proguvernamentală Daily Sabah. Operaţiunile de foraj vor începe în iulie. Nava, Yavuz, are de 229 de metri, a forat în apele mai multor ţări, printre care Kenya, Tanzania şi Malaysia, şi este deservită de un personal de 150 de oameni, dintre care 53% sunt cetăţeni turci. Numărul va creşte la 180 când activitatea va atinge maximul.

Primul vas de foraj, Fatih, a început deja să caute gaze şi petrol în apele situate în ceea ce Turcia consideră a fi platoul său continental, la aproximativ 40 de mile marine de  oraşul cipriot Paphos. Perimetrul este însă disputat cu guvernul oficial al Ciprului, care spune că este în zona economică exclusivă (ZEE). Versiunea turcă este că guvernul ciprioţilor greci a declarat unilateral regiunea ca fiind în ZEE. Manevrele navei au determinat Nicosia să emită mandate internaţionale de arestare pentru membrii echipajului navei Fatih, deşi este puţin probabil ca administraţia cipriotă greacă să încerce să aresteze personalul sau ca alte ţări să ia în serios mandatele. Turcia ar riposta. Erdogan a şi promis acest lucru.

Autorităţile turce spun că Fatih va continua să opereze în apele din vestul Ciprului, în timp ce Yavuz va opera în est, şi că navele vor efectua foraje şi în Marea Neagră şi în Marea Marmara.

Giganţii energetici Total din Franţa şi ENI din Italia sunt implicaţi în explorarea petrolului şi gazelor din largul Ciprului prin contracte cu administraţia cipriotă greacă, la fel şi ExxonMobil din SUA.

Turcia îşi întemeiază pretenţiile pe două aserţiuni. Una este că Cipru nu are niciun drept să acorde licenţe de foraj până nu ajunge la un acord cu Republica Turcă a Ciprului de Nord în privinţa împărţirii veniturilor. Problema este că Ciprul de Nord nu este recunoscut ca stat suveran decât de Turcia. De asemenea, Ankara susţine că zona sa economică se întinde până la 200 de mile de coastă, ceea ce înseamnă că o porţiune mare din Mediterană i-ar aparţine. Apoi, Turcia mai susţine că în cazul insulelor zona economică exclusivă se întinde pe numai 12 mile, astfel că nu doar cea a Ciprului, ci şi cea a Greciei doar spală ţărmul. Toate aceste pretenţii ale Turciei contravin convenţiei Legea Mărilor din 1994, pe care însă Turcia nu a semnat-o. Ankara nu are relaţii diplomatice cu Nicosia. Turcia este stat membru al NATO, unul dintre cele mai importante din punctul de vedere al dotării militare şi având în vedere că are la Marea Neagră singura flotă comparabilă cu cea a Rusiei. De asemenea, Turcia este importantă pentru reţinerea valurilor de imigranţi sirieni care altfel ar putea ajunge în UE. Cipru este stat membru al UE.

În luna mai, armata turcă a lansat un exerciţiu naval de mai multe zile în Mediterana de Est, în Marea Egee şi Marea Neagră, cu 131 de nave de război, 57 de aeronave de luptă şi 33 de elicoptere pentru a arăta că ia „toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile şi legea ţării noastre în Marea Egee, Mediterana de Est şi Cipru” şi pentru „a demonstra că Forţele Armate Turce sunt foarte hotărâte, loiale şi capabile să asigure siguranţa, suveranitatea, independenţa, drepturile maritime şi beneficiile Turciei”.