FARMACEUTICE: Exportul de medicamente, desertul producatorilor
De pe o piata de 22 de milioane de locuitori, cu fonduri intotdeauna insuficiente, producatorii romani de medicamente testeaza, deocamdata timid, limitele pietei mondiale. Fie sustinute de companii multinationale care le-au preluat, fie pe cont propriu, fabricile romanesti se lupta pentru o prezenta cat mai buna pe pietele externe.
De pe o piata de 22 de milioane de locuitori, cu fonduri intotdeauna insuficiente, producatorii romani de medicamente testeaza, deocamdata timid, limitele pietei mondiale. Fie sustinute de companii multinationale care le-au preluat, fie pe cont propriu, fabricile romanesti se lupta pentru o prezenta cat mai buna pe pietele externe.
In 2006, an in care a intrat in portofoliul grupului islandez Actavis, producatorul roman de oncologice Sindan si-a crescut exporturile de patru ori. "Sindan este cel mai mare exportator de medicamente din Romania", remarca recent Sigurdur Oli Olafsson, director executiv adjunct al Actavis.
Anul trecut, Sindan a exportat medicamente pentru tratamentul cancerului in valoare de circa zece milioane de euro. Cu aceasta ocazie, Sindan - care intre timp s-a redenumit Actavis - a preluat prima pozitie in topul exportatorilor de medicamente de la Terapia-Ranbaxy. Terapia a fost mai multi ani lider in privinta exporturilor, datorita vanzarilor de Faringosept in statele din CSI, Polonia sau tarile baltice. Compania din Cluj a exportat in 2006 produse in valoare de zece milioane de dolari (circa opt milioane de euro), respectiv 10% din cifra de afaceri, potrivit directorului general Dragos Damian.
Pentru ambele companii, 2007 este un an-cheie. In primavara lui 2006, Sindan era preluat de catre Actavis, iar Terapia de producatorul indian Ranbaxy, la diferenta de numai o zi. Similitudinile nu se opresc aici. Atat Actavis, cat si Ranbaxy au ca obiectiv prezenta in top 5 al producatorilor de medicamente generice si ambele companii aveau inainte de achizitii o prezenta marginala in Romania.
E drept ca motivatiile celor doua tranzactii difera, cel putin la nivel declarativ. Actavis a intrat prin achizitia Sindan pe o noua piata - a oncologicelor, in timp ce obiectivul declarat al Ranbaxy e de a face din fabrica de la Cluj un "hub" regional pentru produsele indienilor. Cu alte cuvinte, prin cele doua centre de productie se intentioneaza de fapt extinderea puternica pe piata mondiala.
Planurile deja incep sa se materializeze. In 2007, fabrica din Bucuresti a Sindan a fost inspectata si autorizata de Federal Drug Administration (FDA) - organismul de reglementare a pietei medicamentelor din SUA -, iar compania are depuse circa 200 de dosare de inregistrare a produselor proprii pe pietele externe. Actavis mizeaza intr-o masura atat de mare pe exporturile din Bucuresti, incat deja a inceput procesul de constructie a unei noi capacitati de productie a oncologicelor, care ar trebui sa fie operationala din 2010. Potrivit lui Laurentiu Scheusan, directorul general al Actavis Romania, exporturile vor creste de cinci ori in numai trei ani, ceea ce inseamna ca in 2009 vor depasi vanzarile pe piata interna ale companiei.
De cealalta parte, Terapia Ranbaxy estimeaza numai pentru acest an o crestere a exporturilor cu 40%. "Probabil va fi chiar mai mare (rata de crestere - n.red.), avand in vedere ca activitatea de export va fi dirijata din reprezentantele Ranbaxy din tarile-tinta, care au posibilitati comerciale mult mai mari decat obisnuia Terapia sa aiba", spune Dragos Damian.
Surprinzator poate, in cazul celui mai mare producator roman, Zentiva (fostul Sicomed, producator bucurestean ce a fost preluat in toamna lui 2005 de compania ceha Zentiva), anul 2006 a adus o scadere a exporturilor. Potrivit raportului anual al firmei, vanzarile la export in 2006 s-au diminuat pana la 1,9 milioane de lei, comparativ cu 5,7 milioane de lei in 2005. Produsele Zentiva sunt destinate in special pietei autohtone (99% din totalul vanzarilor in 2006), iar exporturile (1,9 milioane lei) s-au indreptat in special catre Republica Moldova, spune raportul citat.
Scaderea este de mirare, dat fiind ca Zentiva are in portofoliu unul dintre cele mai cunoscute branduri romanesti - Gerovital. Insa Mariana Wencz, director general al Zentiva Romania, explica situatia prin concentrarea aproape exclusiva asupra pietei romanesti. "Nu ne-am mai concentrat pe exporturi, pentru ca am avut de integrat productia din Romania", spune ea. Zentiva considera in prezent mult mai importanta piata romaneasca. "Avem de consolidat pozitia pe piata locala", confirma Mariana Wencz. Pe de alta parte, cehii analizeaza acum portofoliul fostului Sicomed, intentionand sa retraga circa 40 de produse invechite.
In schimb, singurul producator de medicamente ramas inca in proprietatea statului - Antibiotice - si-a bugetat o crestere a exporturilor, mai ales dupa ce a fost supus, la randul sau, inspectiei FDA in acest an. Antibiotice este al doilea mare producator mondial de nistatina (produs antifungic), cu o cota de piata de 25%. In 2006, Antibiotice a exportat nistatina - substanta activa - in valoare de 5,8 milioane de dolari si produse conditionate - medicamente in forma administrabila - de peste 700.000 de dolari. In total, valoarea exporturilor fabricii din Iasi a fost de circa 5,2 milioane de euro.
Antibiotice exporta in aproximativ 40 de tari si si-a propus pentru acest an exporturi de nistatina de 6 milioane de dolari si de produse conditionate de 1,1 milioane de dolari, adica o crestere de circa 10%. Insa pentru anii urmatori, compania ieseana are previziuni mult mai optimiste pe partea de medicamente conditionate, care ar trebui sa aduca venituri de 2,5 milioane de dolari in 2008 si patru milioane de dolari in 2010. Oficialii companiei justifica, in raportul anual aferent anului 2006, aceasta perspectiva prin autorizarea liniilor de productie de catre mai multe autoritati de reglementare, acceptarea inregistrarii unor produse pe anumite piete unde au fost deja depuse dosarele, participarea la licitatii internationale, precum si prin extinderea activitatii cu noi reprezentante si noi distribuitori.
Si companiile ceva mai mici tintesc in prezent exportul. Cel mai mare producator independent din Romania, LaborMed Pharma, a avut anul trecut vanzari pe pietele externe de doar 3% din cifra de afaceri de 26 de milioane de euro. Dar LaborMed a inaugurat recent o noua fabrica, triplandu-si astfel capacitatea de productie. Ca urmare, firma va fi nevoita sa-si gaseasca noi piete de desfacere, dat fiind ca piata romaneasca nu va putea inghiti intr-un timp scurt o asemenea majorare a productiei. De altfel, potrivit oficialilor, LaborMed, care vizeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 35 de milioane de euro, si-a propus cresterea exporturilor cu 3-5% anul acesta si cu 10-15% pe termen mai lung. Xeni-Camelia Dicu, director general al LaborMed Pharma, explica de curand ca evolutia modesta a exporturilor companiei a fost influentata de schimbarea reglementarilor pe plan local, ceea ce a ingreunat si activitatile in strainatate, cu atat mai mult cu cat pietele unde compania exporta sunt puternic concurentiale.
In ceea ce priveste piata romaneasca, aceasta este inca afectata de o lipsa a resurselor financiare, desi pentru acest an cresterea estimata de aproape 20% a bugetului sanatatii a fost o veste foarte buna. Insa pentru companiile cu ambitii mai mari, care tintesc cresteri chiar de 40-50%, singura varianta este gasirea unor alte piete.
Pentru Biofarm, de exemplu, exportul reprezinta "un venit in plus", spune Danut Vasile, directorul general al companiei. Cresterea exporturilor reprezinta unul dintre obiectivele importante in strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung, scrie in raportul anual al companiei, care mentioneaza ca Biofarm a depus spre inregistrare in 2006 un numar de 42 de produse in zece tari, dintre care 16 produse au primit aprobarea de inregistrare in cinci tari. Anul trecut, exporturile au reprezentat aproape 5% din cifra de afaceri, iar pentru acest an, compania estimeaza 6%. "Din discutii cu distribuitorii din alte tari, am aflat ca ar fi interesati de unele produse din portofoliul nostru", explica Vasile de ce au devenit asa de importante exporturile in strategia firmei. Plus ca piata romaneasca nu poate absorbi in totalitate productia Biofarm. "Avem o incarcare foarte mare la tablete, dar la forme lichide si capsule (care nu sunt foarte cerute in Romania) avem capacitati libere", sustine Danut Vasile.
"Oportunitatile regionale si integrarea in UE fac ca producatorii din Romania sa fie interesati de exporturi", remarca Dragos Damian de la Terapia. In plus, de-a lungul timpului, companiile romanesti au dobandit experienta inregistrarilor de produse pe mai multe piete si ataca acum chiar cea mai mare piata din lume, dar si cea mai competitiva, cea a Statelor Unite. Pentru fabricile care au fost deja preluate de producatorii internationali, expertiza, puterea financiara si, nu in ultimul rand, prezenta acestora pe anumite piete la care romanii nu au avut pana acum acces le deschid calea spre export.
Terapia Ranbaxy si Actavis Romania au facut deja pasi importanti pentru a-si extinde prezenta regionala. Actavis vrea sa exporte in toata lumea produsele oncologice ale Sindan, mai ales ca piata de tratamente impotriva cancerului este segmentul cu cel mai mare ritm de crestere previzionat in urmatorii ani din intreaga piata farmaceutica mondiala. Indienii au deja un proiect care vizeaza transferul mai multor molecule din India catre Terapia-Ranbaxy, care vor fi conditionate in Cluj si vor fi exportate in UE si in alte piete, dupa cum spune directorul general al firmei. Si chiar daca Zentiva a trecut pentru moment exportul pe plan secund, este posibil ca aceasta situatie sa nu mai dureze mult. La nivelul Zentiva se discuta un export de branduri dinspre Romania. Pri-mul vizat este Antinevralgic. "Vom vedea daca mai sunt si alte branduri care sa se potriveasca", spune Mariana Wencz. Deocamdata nu a fost avansat un termen pentru aceasta operatiune.
Producatorii inca independenti prind si ei curaj. Si de ce nu? Produsele fabricate in Romania, chiar daca o buna parte sunt invechite moral, sunt la standarde internationale, iar facilitatile de productie si laboratoarele de cercetare sunt certificate la standardele GMP (Good Manufacturing Practice - bune practici de fabricatie). In definitiv, o crestere a exporturilor ar trebui sa fie de bun augur chiar si pentru balanta comerciala a Romaniei, profund inclinata in favoarea importurilor. E drept insa ca cele cateva zeci de milioane de euro anual sunt aproape insignifiante in raport cu un deficit comercial de peste 4 miliarde de euro consemnat dupa primul trimestru.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro