În iarna anului trecut, fermierii francezi defilau cu tractoarele lor prin Paris în semn de protest contra interzicerii unor pesticide pentru ca în toamnă un fer­mier să facă senzaţie împrăştiind gunoi de grajd în faţa unui restaurant McDonald’s. Prin acest gest, el dorea să atragă atenţia asupra producătorilor de fast-food care folosesc carne din import. În Germania, fermierii au început anul cu un protest masiv, blocând cu tractoarele lor grele Berlinul şi autostrăzi importante.

Ei sunt furioşi că guvernul vrea să le taie subvenţiile pentru utilaje şi carburanţi. Dar şi în România, Polonia şi în alte ţări europene oamenii cu afaceri în agricultură au ales să-şi exprime nemulţumirile în mo­duri care tulbură vieţile şi afacerile altora. În acest fel, fermierii îşi creează cu forţa loc pe scena poli­tică a Europei, pu­nând noi presi­uni asupra guvernelor şi institu­ţiilor. De aceea, ce se întâmplă acum este un semnal de alarmă pentru tot restul anului.

Pierzători în revoluţia verde a UE, fermierii nu vor ceda în linişte, după cum scrie Politico. În Olanda, fermierii fac parte dintre contrarevoluţionari şi, aşa cum o arată Miş­carea Fermieri-Cetăţeni (BBB), care în doar câţiva ani a devenit unul din cele mai populare partide din ţară, ei au forţa de a riposta politic direct acolo unde sunt făcute legile.

BBB este considerat un partid populist şi uşor eurosceptic. Anul acesta s-ar putea chiar să câştige câteva locuri în Parlamentul Euro­pean. De asemenea, în Germania şi în alte părţi creşte teama că fermierii ar putea deveni unelte electorale pentru extrema dreaptă, no­tează Euractiv. „Populiştii nu au răspunsuri mai bune, dar vor profita de alegerile europene“, a aver­tizat Fabian Zuleeg, directorul ONG-ului Euro­pean Policy Centre, referindu-se la alegerile europar­lamentare din iunie. În noiembrie, fermierii francezi au blocat drumuri şi au întors cu susul în jos indicatoarele cu semne de circu­laţie, protestând sub motto-ul „on marche sur la tête“ (mergem în cap), expresie care denotă furie, dar şi ceva iraţional. Pentru ei, politicile agricole naţionale şi europene „merg în cap“, adică sunt iraţionale. Agricultorii, în calitate de producători de alimente, se simt frustraţi, nedreptăţiţi sau chiar pedepsiţi prin creşterea taxelor pe apa pentru irigat şi pe folosirea de erbicide şi pesticide, prin reducerea subvenţiilor sau retragerea exceptărilor de la plata taxelor pe motorină, dar şi prin acordurile internaţionale de comerţ liber ale UE.

Protestele francezilor a fost doar începutul unui val de mobilizări în mai multe state euro­pene, motivele variind de la caz la caz. În Polo­nia, fermierii au reluat blocada trecerilor peste frontiera cu Ucraina, protestând împotriva a ceea ce spun ei că este un potop de produse ucrainene mai ieftine. Ei au făcut astfel presiuni asupra noului guvern condus de Donald Tusk, care se bazează pe sprijinul Partidului Popular Polonez agrar (PSL). Protestul este acum suspendat „pentru că ministrul agriculturii le-a acceptat cererile“, a explicat Jacek Zarzeski de la Federaţia sindicală a producătorilor agricoli. Este vorba de cererile financiare.

Acordul agricultorilor cu noul guvern include lansarea subvenţiilor pentru producţia de porumb, menţinerea taxelor din agricultură la nivelurile din 2023 şi majorarea creditelor preferenţiale, dar nu prevede şi restricţii privind importurile din Ucraina. 

Dar nemulţumirea persistă, în principal din cauza deschiderii pieţei pentru produsele ucrainene. „Fermierii se opun acestui lucru şi aşteaptă măsuri de protecţie din partea Comisiei Europene pentru a-i proteja de un aflux nelimitat de produse ucrainene“, a adăugat Zarzeski.

În Germania, guvernul a propus reducerea subvenţiilor pentru carburant şi vehicule în agricultură în cadrul unui pachet mai larg de măsuri menite să acopere găurile din bugetul naţional. Agricultorii sunt furioşi. „Pe 18 decembrie am avut primul protest mare la Berlin, un altul a urmat pe 8 ianuarie şi un al treilea mare miting va avea loc pe 15 ianuarie“, a declarat Stefan Meitinger de la asociaţia fermierilor germani DBV. Tractoarele lor au ajus la începutul acestei săptămâni, blocând circulaţia şi făcând gălăgie, până la emblematica poartă Brandenburg. De asemenea, producţia la uzina Volkswagen din Emden, din nord-vestul ţării, a fost oprită deoarece drumurile de acces au fost blocate, angajaţii fiind astfel împiedicaţi să ajungă la muncă, potrivit agenţiei de presă dpa.

Guvernul a revenit asupra planului şi a propus încetinirea eliminării scutirilor de taxe pentru sector, care sunt o practică curentă în multe ţări ale UE. Fermierii nu au fost mulţumiţi.

„Cererea noastră este clară, vrem status quo-ul şi pentru că taxele mai mari pe motorină înseamnă că concurenţii din Europa pot continua să lucreze cu cote de impozitare semnificativ mai mici“, a adăugat Meitinger.

Potrivit franţuzoaicei Christianei Lambert, preşedinta COPA, principala organizaţie de lobby a fermierilor europeni, „în Germania, taxele pe combustibil sunt doar ultima picătură“. „De ani de zile, fermierii europeni au simţit că nu sunt luaţi în considerare, iar acum sunt sub presiune din cauza unei tranziţii într-un ritm accelerat“, a explicat ea, dând vina pe fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu „metodele şi ţinte sale irealizabile“ într-un context economic dificil din cauza inflaţiei şi a creşterii importurilor.