♦ Spitalul judeţean de urgenţă Târgu-Jiu, unde un copil a murit pentru că nu a fost operat de medicul de gardă, are două secţii de chirurgie generală cu 103 paturi în total şi 13 medici chirurgi: 77% din bugetul spitalului se duc pe salarii ♦ Paradoxal, secţia chirurgie generală 1 se autoprezintă pe site-ul spitalului „una din secţiile cu foc continuu, deoarece asigură primirea şi rezolvarea urgenţelor chirurgicale la orice oră din zi şi din noapte“ ♦ Realitatea arată că de fapt cei mai mulţi medici din spitalele de stat sunt de găsit după ora 14 la consultaţii în cabinete private.

Spitalul judeţean de urgenţă Târgu-Jiu, unde un copil a murit pentru că nu a fost operat (decizia medicului fiind să îl  transfere la Craiova), are două secţii de chirurgie generală cu 103 paturi în total şi 13 medici chirurgi, fiind astfel unul dintre spitalele „dotate“ la capitolul chirurgie generală.

Mai mult, datele arată că spitalul are un buget de 218 milioane de lei, dar cei  mai mulţi bani, 168 de milioane de lei (adică 77% din total), se duc pe salariile anga­jaţilor. Un medic chirurg câştigă lunar între 16.000 şi 18.000 lei net, fără gărzi, potrivit declaraţiilor de avere studiate de ZF  în cazul  celor doi şefi de secţii de pe chirurgie.

„Orice caz care reprezintă o urgenţă medicală vitală trebuie să fie tratat acolo unde pacientul se prezintă dacă unitatea medicală dispune de dotarea medicală necesară şi de personal medical în serviciu“, a transmis ieri într-un comunicat Colegiul Medicilor din România.

Nu doar că spitalul de urgenţă din Târgu-Jiu are două secţii de chirurgie, dar are inclusiv mai mulţi  medici angajaţi pe chirurgie generală, din care doi specializaţi chiar pe chirurgie pediatrică. Cine va fi tras la răspundere în cazul băiatului care a decedat pentru că nu a fost operat la timp? Câte tragedii trebuie să se mai întâmple în spitale pentru ca autorităţile să intervină ferm, iar medicii care greşesc să fie pedepsiţi?

ZF a solicitat colegiului să transmită câţi medici au fost sancţionaţi şi suspendaţi în ultimii ani din cauza malpraxis, dar nu a primit răspuns.

De altfel, acesta nu este un caz izolat în spitalele de stat, când pacientul moare după ce aşteaptă ore în şir să primească asistenţă medicală (şase ore a aşteptat băiatul din Târgiu-Jiu să fie operat). Anul trecut, o tânără 25 de ani, gravidă, a murit la spitalul Mavromati din Botoşani după ce ore în şir nu a primit asistenţă medicală, iar o altă tânără a născut anul trecut pe trotuarul din faţa spitalului Urziceni după ce medicii şi asistentele de gardă nu i-au oferit asistenţă medicală. Nimic nu s-a schimbat de atunci în sistem.

Oficialii spitalului din Târgu-Jiu nu au răspuns solicitării ZF, iar datele din presă arată că medicul chirurg  de gardă Valentin Neagu a fost amendat cu 3.000 de lei de DSP Gorj, la fel şi medicul Liliana Puiu Crăciun, care în trecut a avut interdicţia temporară de a profesa (după ce fost găsită vinovată în 2015 pentru decesul unui pacient), potrivit datelor din presă.

De ce finanţăm paturi şi salariile unor medici fără niciun criteriu de performanţă?

Un sfert din bugetul Casei de Sănătate se duce către spitale: dar unde sunt indica­to­rii de performanţă pentru medicii din spita­le­le pu­blice, cine şi cum le evaluează acti­vi­ta­tea şi de ce apar astfel de cazuri? În fiecare an, în ulti­mul deceniu decontările realizate de CNAS pentru spitale au crescut de la 8,5 mld. lei în 2014 la peste 14 mld. lei anul trecut şi anul acesta, potrivit datelor pu­blice.

Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate pe tot timpul exerci­tării profesiei. Medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, lo­ia­litate şi respect faţă de fiinţa umană. Aşa spune Legea 306 din 28 iune 2004 (actua­li­zată) privind exercitarea profesiei de medic.

Realitatea din teren arată că de fapt sunt finanţate la stat salariile medicilor mai mult decât accesul pacienţilor la servicii medicale. Trei miliarde de lei a fost în 2018 majorarea salarială acordată pentru a susţine creşterile salariale ale medicilor şi ale asistentelor, în plus faţă de 8 miliarde de lei care au fost bugetaţi în total în 2017 pentru salariile angajaţilor din sănătate.

Cu toate acestea, în continuare accesul pa­cienţilor la serviciile medicale din spitalele de stat nu s-a îmbunătăţit, lipsesc echipa­men­te medicale de bază, materiale,  iar con­di­ţi­ile sanitare nu s-au îmbunătăţit. Mai mult, ano­­malia persistă în ciuda majorărilor sala­ria­le, pacientul, contri­buabil ca salariat, ajun­ge să scoată bani din buzunar ca să fie văzut la privat de un medic ce lucrează în spital de stat.