♦ Prognozele pentru economia României în 2025, situate la o creştere de 1-3%, indică în acest moment o accelerare faţă de 2024, când economia a crescut cu 0,8% ♦ Nicio prognoză nu vede o recesiune în România în acest an ♦ Problema nu este însă a creşterii economice, ci a deficitului bugetar care, foarte probabil după cifrele din primul trimestru, va sări de ţinta de 7% din PIB, cât s-a angajat guvernul în faţa Comisiei Europene.

Economia României nu scade sau stagnează în 2025, arată cel mai recent raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Cu toate acestea, instituţia a scăzut prognoza de creştere economică pentru România de la 3,3 % la 1,6 % în acest an. Raportul arată, astfel, că economia României evită o stagnare sau o recesiune în 2025 şi activitatea economică continuă să crească, susţinută de consum, în cea mai mare parte.

Economia a crescut anul trecut cu 0,8%. Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%. Dacă va avea o creştere sub această prognoză, atunci vor fi probleme, aşa cum sunt mereu când ai cheltuieli peste venitul estimat. Deficitul bugetar este anticipat în 2025 la 7% din PIB (cash). Anul trecut el a fost de 8,6% pe metoda cash (153 mld.

lei). Marţi, Eurostat a transmis că, pe metoda ESA 2010, el a fost de 9,3% din PIB. Metoda europeană este diferită de cea naţională pentru că adaugă la deficit şi angajamentele de plată neonorate din anul respectiv şi care, evident, vor fi o povară pentru bugetul anului viitor.

Angajamentul şi, până la urmă şi interesul României, este ca deficitul bugetar să ajungă, treptat, la sub 3% în 2031. Primele date ale anului nu arată bine. Vom şti peste două zile care a fost deficitul bugetar pe primul trimestru al lui 2025. Ce ştim oficial acum este că deficitul bugetar în primele două luni a fost de 1,6% din PIB, într-o insensibilă scădere faţă pe primele două luni din 2024. Şi că cheltuielile de personal, de pildă, au crescut cu 16%. Dar noul guvern – condus de acelaşi prim-ministru care a dus deficitul la 8% anul trecut - promisese că va îngheţa cheltuielile, astfel încât deficitele să scadă. Dar cheltuielile au continuat să crească - plus 3,7% în primele două luni din an, an/an.

Problema este că, pentru a acoperi acest deficit, te împrumuţi. Iar când pieţele te văd în dificultate, te penalizează mai mult pentru că pun în coşul dobânzii şi riscul de neplată. România se împrumută azi pe pieţele externe la peste 7%.

Datele locale despre sectoarele economice arată că aproape toate au încetinit sau scăzut faţă de ritmul de anul trecut. Construcţiile şi IT-ul, care au fost fanionul creşterii economice în ultimii ani în România, au încetinit în 2024.

Cifrele din primele luni din 2025 indică o continuare a tendinţei de răcire a economiei. Însă consumul, care este principala ramură economică şi face 60% din PIB, a continuat să crească. În aceeaşi vreme însă, industria, care înseamnă 20 % din PIB pe partea de formare, continuă să bată pasul pe loc. Cu toate acestea, apar primele semne că industria ar putea să se revigoreze în 2025. Îndustria scade în România, încă, dar creşte în UE, arată Eurostat. Şi încă ceva: veşti bune legate de sentimentul managerilor din industrie au venit şi din partea Germaniei, principalul partener comercial al României, unde percepţia managerilor este că cererea pentru produsele industriale va creşte în perioada următoare, conform indicelui german ifo.

Primele cifre despre evoluţia economiei în 2025 vor veni pe 15 mai, când Institutul Naţional de Statistică va publica seturi de date semnal privind evoluţia PIB. Cifrele vor reflecta strict evoluţia Produsului Intern Brut, fără alte detalii suplimentare legate de sectoarele care au adus această evoluţie.

În acest moment, cele mai optimiste prognoze pentru economia României sunt de o creştere de 2,5-3 %, în vreme ce cele mai pesimiste prognoze se duc şi sub 1% pentru 2025, după ce economia a crescut cu doar 0,8 % în 2024.

Evoluţia economiei este crucială pentru bugetul public, pentru că creşterea de venituri programată la 16% în 2025 s-ar baza, în bună măsură, pe creşterea economică. Evoluţia veniturilor la bugetul de stat este egală cu evoluţia economiei împreună cu inflaţia. Astfel, la o inflaţie totală, inclusiv inflaţia industrială, de 5–6 % în 2025, este nevoie de o creştere economică nominală de cel puţin 7–8 %, astfel încât veniturile să se realizeze, în lipsa altor măsuri precum îmbunătăţirea colectării la bugetul de stat prin digitalizare sau modificarea taxelor. Prognoza guvernului pentru economie este de o creştere reală de 2,5 % în 2025, previziune pe care şi-a articulat bugetul de stat în 2025.