♦ Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze programul de răscumpărare plus listarea Hidroelectrica.

Până la 55% din propriile acţiuni intenţionează Fondul Proprie­tatea (FP) să-şi răscumpere în anul 2023, în cel mai amplu astfel de program din istoria Bursei de Valori Bucureşti şi care va fi susţinut de pe urma ofertei publice de listare (IPO) a Hidroelectrica, arată datele din convocatorul acţionarilor.

Astfel, Fondul Proprietatea pune la bătaie circa 6,5 mld. lei la preţurile de tranzacţionare de astăzi, sumă care este însă la jumătate faţă de cât ar încasa de pe urma vânzării întregii deţineri de 20% din Hidroelectrica, ceea ce ar putea indica şi o eventuală diminuare a pachetului pe care vrea să-l vândă.

Iar asta mai ales în contextul în care restricţiile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) cu privire la cât ar putea vinde FP din acţiunile Hidroelectrica pe o bursă externă sunt în vigoare în pofida criticilor din partea Fondului.

Desigur, pe lângă răscumpărări, ar mai fi şi scenariul unor dividende suplimentare, pe care de altfel mulţi investitori le aduc în discuţie, însă programul de răscumpărări este preferat întrucât în primul rând vine cu avantajul fiscal de a fi scutit de plata impozitului. Cel mai probabil, posibila remunerare cu dividende suplimentare ar putea fi anunţată după încheierea IPO  Hidroelectrica, deci undeva în primăvara lui 2023.

Pe baza celei mai recente evaluări a KPMG, 20% din Hidroelectrica înseamnă o ofertă de vânzare de acţiuni de 12,5 mld. lei,  15% înseamnă circa 9 mld. lei. Totul va depinde însă de decizia consorţiului de intermediere, din care potrivit informaţiilor ZF fac parte nume de calibru precum Erste, Citi, UBS, JP Morgan. FP încă ţine la secret numele băncilor care lucrează la listarea Hidroelectrica argumentând restricţiile impuse de avocaţi.

Astfel, după răscumpărarea acestor acţiuni, Fondul Proprietatea le va anula, pentru ca FP să nu devină cel mai mare acţionar al FP, iar cash-ul va fi îndreptat către investi­tori. Cei din urmă speră însă şi la dividende, po­trivit unor discuţii ale ZF cu investitori de calibru ai FP.

În ultimii ani Fondul Proprietatea şi-a vândut participaţii consistente la companii precum Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet şi a vândut puternic la OMV Petrom, acolo unde în prezent mai are 3%. Deţinerea Hidroelectrica reprezintă 70% din activul net al Fondului Proprietatea.

Pe 15 noiembrie, fonduri de pensii Pilon II cu 30%, americanii de la Silver Point cu 8,9%, dar şi Ministerul Finanţelor cu 6%, fonduri mutuale şi alţi investitori sunt chemaţi să voteze începerea programului de răscumpărare a 3,5 miliarde de acţiuni la un preţ minim de 0,2 lei şi unul maxim de 3 lei. Miercuri după-amiază acţiunile FP se tranzacţionau la 1,866 lei. Fondul are circa 6,4 miliarde de acţiuni.

Vânzarea participaţiei de 19,94% din Hidroelectrica în cadrul unei oferte publice secundare sau în orice alt mod decis de către administratorul unic va fi, de asemenea, supusă votului acţionarilor.

La începutul anului 2021 acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat ca durata de funcţionare a fondului să fie până la 31 decembrie 2031, dar poate fi prelungită de AGEA cu perioade suplimentare de câte cinci ani.

Fondul are 12 mld. lei capitalizare. În 2022 acţiunile au minus 6% pe o bursă în scădere cu 13%.