Alina Petre, fostă Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, a declarat, la ieşirea de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), că a venit în faţa procurorilor în calitate de parte vătămată şi că a făcut plângere penală împotriva fostului director al Serviciului Român de Informaţii (SRI).

Întrebată de jurnalişi dacă este vorba despre acuzaţii de corupţie, fosta noră a lui Virgil Măgureanu a răspuns afirmativ şi a precizat că sunt "foarte grave".

Ea a mai spus că i-au fost afectate "toate interesele" de către "domnul Virgil Măgureanu şi familia".

Alina Petre a mai depus, luni, o plângere la Secţia 1 Poliţie, în care a reclamat că i-a fost furată maşina din parcare, potrivit unor surse din Poliţie.

Sursele citate au precizat, pentru MEDIAFAX, că femeia a spus anchetatorilor că automobilul era cumpărat pe firmă şi că în portbagaj erau două tablouri care aparţin unei prietene.

Aceasta nu a exclus varianta potrivit căteia autoturismul să fi fost luat de fostul ei soţ, fiul lui Virgil Măgureanu.

Fostul director al SRI Virgil Măgureanu este în prezent suspect în dosarul Mineriadei, pentru crime împotriva umanităţii, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Măgureanu a fost audiat, pe 21 octombrie, la Parchetul instanţei supreme în acest dosar. La ieşirea de la parchet, fostul şef al SRI a răspuns unei jurnaliste care l-a întrebat dacă şi el este acuzat de crime împotriva umanităţii că "este o întrebare neroadă".

Măgureanu a mai spus, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a stat aproape două ore, că nu este atribuţia lui să reconstituie adevărul în cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, dar poate să contribuie şi să dea declaraţii care să ajute la reconstituirea faptelor.

"Este benefic că s-au reluat cercetările. Este singura declaraţie pe care o pot face cu acest prilej. Nu este doar atribuţia mea să reconstitui adevărul, să contribui la asta, pot să fac. Vom da declaraţii în legătură cu toate câte s-au întâmplat, cu răspunderile fiecăruia, după încheierea tuturor cercetărilor. Nu putem substitui nici instanţa şi nici factorii care sunt obligaţi să reconstituie faptele", a declarat Măgureanu.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Oficiali din Parchetul instanţei supreme au declarat, pentru MEDIAFAX, că în dosarul Mineriadei a fost începută urmărirea penală împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, iar miercuri i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv infracţiuni contra umanităţii, pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.

În acelaşi dosar au fost puşi sub acuzare Emil Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, tot pentru infracţiuni contra umanităţii, toţi având calitatea de suspect.

Fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 şi responsabil cu controlul serviciilor secrete, ar putea fi şi ei cercetaţi în dosarul Mineriadei, însă în cazul acestora s-a cerut aviz de la şeful statului, întrucât erau membri ai Guvernului la data faptelor. Procurorul general al Parchetului instanţei supreme a cerut preşedintelui declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Roman, Stănculescu şi Voiculescu, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Potrivit Legii 115/1999, "numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".