♦ Modelul de muncă hibrid sau complet remote adus de pandemie începe să îşi arate colţii în modul în care funcţionează greii din audit, unul dintre motive fiind faptul că transferul de informaţii de la seniori la juniori s-a scurtcircuitat ♦ Mai mult, tinerii nu mai văd auditul ca pe o carieră, ci ca pe un loc de muncă ce poate fi uşor părăsit la prima ofertă mai bună. Această lipsă de continuitate duce la goluri în cunoaştere ♦ Care este marea problemă? Auditul bun face finanţele să meargă bine, problemele cu care se confruntă industria fiind de fapt o problemă pentru sistemele financiare în general.

Noul model de muncă creează probleme în materie de formare pentru că sapă la baza modelului de ucenicie care stă la baza funcţionării marilor companii de audit, se arată într-un articol publicat recent de Financial Times. De multe ori, managerii sunt nevoiţi să efectueze sarcinile pe care ar fi trebuit să le efectueze personalul mai tânăr din simplul motiv că munca acestora din urmă nu a fost verificată corespunzător înainte.

„Luna trecută, un raport important privind cultura locului de muncă al celor mai mari firme de audit din SUA a evidenţiat o tensiune între generaţii“, atrage atenţia Financial Times.

„Bazat pe interviuri cu directori şi parteneri de la Deloitte, EY, PwC, KPMG, Grant Thornton şi BDO, raportul a evidenţiat nemulţumiri legate de faptul că firmele riscă să piardă vechiul «model de ucenicie» în care angajaţii începători învaţă de la cei mai în vârstă.“

Mai mulţi respondenţi care au ales să rămână anonimi spun că de fapt munca hibridă creează provocări în formare care pentru moment nu par a avea soluţie.

„Respondenţii de la o firmă s-au plâns chiar că managerii şi partenerii au fost nevoiţi să coboare un nivel pentru a efectua sarcini de audit efectuate în mod tradiţional de personalul mai tânăr, ceea ce înseamnă că unele lucrări nu au beneficiat de a doua pereche de ochi necesară pentru a le verifica acurateţea.“

Problema este că firmele de audit au un rol central în sistemul financiar global, iar aceste deficienţe încep să fie tot mai des întâlnite.

„Tensiunile dintre generaţii nu sunt unice la firmele de contabilitate, deoarece Generaţia Z - cohorta de vârstă născută între 1997 şi 2012 - îşi face simţită prezenţa la locul de muncă, însă acestea au o semnificaţie deosebită la firmele de audit, având în vedere rolul lor central în sistemul financiar. Raportul de luna trecută a fost elaborat de Public Company Accounting Oversight Board (ONG din SUA), care încearcă să afle de ce inspectorii săi au observat o creştere a numărului de lucrări de audit defectuoase după pandemie. Rata deficienţelor s-a stabilizat anul trecut şi începe să scadă, însă PCAOB afirmă că aceasta rămâne inacceptabil de ridicată, având în vedere riscul ca auditorii să nu reuşească să descopere greşeli sau chiar fraude la companiile publice.“

Dincolo de problemele la nivelul transferului de cunoştinţe, apetitul Gen Z pentru a avea cariere în companiile de audit a pălit. Dacă pentru orice Millennial ideea de a avea o carieră pe viaţă în Big Four este visul suprem, pentru Gen Z acest vis este un job oarecare ce poate fi schimbat la prima ofertă mai bună.

„Raportul a remarcat, în mod cu totul excepţional, că <<generaţia tânără are viziuni diferite asupra carierei faţă de omologii lor mai în vârstă, mulţi dintre ei considerându-şi activitatea mai degrabă ca pe un loc de muncă, decât ca pe o carieră şi, prin urmare, sunt mai predispuşi să părăsească profesia dacă li se prezintă oportunităţi mai atractive>>.“

Aceasta lipsa de continuitate vina la pachet cu deficienţe în exercitatea meseriei de auditor, pentru că de cele mai multe ori experienţa vine chiar cu preţul continuităţii, lucru valabil şi pentru alte domenii.

„S-a observat, de asemenea, că firmele de audit cu cele mai ridicate rate de deficienţe din ultimii ani par să aibă cel mai mare procent de manageri seniori şi parteneri care au fost angajaţi de la alte firme, în loc să îşi fi început cariera în cadrul firmei. Acest lucru sugerează că firmele care pot păstra angajaţii pe termen lung au un avantaj în construirea unei culturi puternice şi în menţinerea unor standarde ridicate.“

Banii sunt unul dintre motivele care „sapă“ la baza acestei continuităţi pentru că între timp salariile au devenit mult mai atractive în alte domenii faţă de firmele au audit. Iar dincolo de bani, companiile de audit au o reputaţie proastă şi în ceea ce priveşte programul brutal de lucru, lucru care nu este pe placul celor din Gen Z. Problema este că acolo unde a fost implementat un stil de lucru mai echilibrat, productivitatea a scăzut.

„Firmele au încercat să se debaraseze de reputaţia contabilităţii de a avea un program brutal, în special în timpul sezonului anual aglomerat de după încheierea exerciţiului financiar. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu funcţii de conducere sunt de acord cu accentul pus de firme pe iniţiativele de echilibrare a vieţii profesionale şi private. Mai mult de o treime dintre partenerii intervievaţi au afirmat că astfel de eforturi au redus productivitatea şi au întârziat dezvoltarea profesională a recruţilor mai tineri.“

În încercarea de a face munca de audit mai interesantă, multe firme au încercat să externalizeze sarcinile de rutină către centre offshore din India şi din alte părţi, dar acest lucru prezintă o altă dilemă. „Aceasta riscă să-i lipsească pe noii recruţi de o bază în materie de proceduri de afaceri şi principii contabile, exact genul de ucenicie pe care unii dintre cei mai în vârstă se plâng deja că se pierde.“

Ce înseamnă toate acestea? Că auditul este într-o etapă de reimaginare, scrie FT.

„Acest lucru include colectarea şi verificarea datelor financiare în timp real şi adăugarea de noi instrumente AI pentru a evidenţia anomaliile. Astfel de mişcări ar permite personalului să se concentreze pe investigarea problemelor ridicate de <<steguleţele roşii>> şi să se ocupe de aspectele contabile interesante care necesită cele mai complexe judecăţi. Aceasta este o schimbare de generaţie care nu poate veni destul de curând.“