Ideea de preluări de companii germane, chiar şi de companii parţial deţinute de contribuabili, de către entităţi străine este privită de economişti ca fiind un proces natural, notează Deutsche Welle.

Situaţia economiei germane, cea mai mare din Europa, nu este deloc una bună în acest moment, iar viitorul nu arată nici el prea bine, cu un nou an de declin la orizont. În acest context, companiile germane întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi, devenind astfel ţinte de achiziţie de către străini, scrie Deutsche Welle.

Situaţia economică sumbră l-a deterinat pe Christoph Swonke, economist la DZ Bank, să descrie Germania ca fiind „noul copil-problemă al zonei euro“.

Germania, se pare, este de vânzare, „Deutschland im Ausverkauf“ fiind fraza folosită de unii observatori pentru a descrie acest fenomen, scrie Camilla Palladino, editorialist la Financial Times.

Datele privitoare la tranzacţii indică un trend. Până în acest an, companiile internaţionale au cum­părat ţinte germane de 47,2 miliarde de dolari, potrivit lui Tim Winkel de la 7Square, cu aproape 70% peste nivelul din întregul an 2020. Sunt incluse megadeal-uri ca oferta Adnoc pentru compania de produse chimice Covestro şi cea a grupului danez DVS pentru divizia de logistică a Deutsche Bahn, cu o valoare com­binată de aproximativ 32 miliarde dolari. Oferta UniCredit pentru Commerzbank nu este inclusă.

Ce sporeşte îngrijorările este faptul că firmele germane nu fac la rândul lor „cumpărături“. Volumul achiziţiilor străine de către firmele germane a coborât la 11 miliarde de dolari, o scădere cu două treimi din 2020.

Aceste tendinţe reflectă faptul că firmele germane au devenit relativ mici şi relativ ieftine.

Acest lucru se datorează în parte problemelor economice ale ţării, dar şi faptului că firmele germane sunt adesea expuse la industrii cu creştere mai redusă, tradiţionale. Companii mari în sectorul tech sau farma sunt puţine.

Carsten Brzeski, economist la ING Bank, spune că „este normal ca stagnarea economică şi schimbările structurale să aibă consecinţe“ pentru companii. „În astfel de perioade au loc preluări, fie local sau din afară“.

Stefan Kooths, director la Institutul Kiel este de aceeaşi părere, adăugând că „firmele nu au un paşaport“. Prosperitatea unei ţări nu depinde de naţionalitatea proprietarilor corporate, ci de calitatea mediului de business, arată acesta.

Brzeski îndeamnă guvernul german să încerce să soluţioneze competitivitatea în declin a companiilor locale, un proces aflat în desfăşurare de un deceniu. Kooths spune că guvernul german nu trebuie să intervină în procesul de vânzare a companiilor germane.

Din cauza dificultăţilor economice, în timp ce unele companii germane devin ţinte ale jucătorilor străini, altele, în număr din ce în ce mai mare părăsesc ţara cu totul sau investesc mai mult în fabricile de peste graniţe.

Cele mai puţin norocoase îşi închid porţile. Experţii cred că numărul insolvenţelor corporate din Germania va creşte la aproximativ 20.000 de cazuri în acest an.